“Lupta impotriva terorismului” si drepturile omului
Pe
11 septembrie 1609, navigatorul englez Henry Hudson a descoperit insula
Manhattan. Acum, aceasta este inima New York City, unde sunt
concentrate aproape toate simbolurile Americii – zgârie-nori, Statuia
Libertăţii, cel mai mare centru financiar de pe Wall Street. Tocmai în
această direcţie a fost îndreptat pe 11 septembrie 2001 atacul Al Qaeda, care a distrus turnurile gemene ale World Trade Center.
În anii 90, teroriştii au încercat să
atace turnurile gemene ale World Trade Center, însă atunci poliţia a
reuşit să dezamorseze bomba plasată într-un autocamion. În 2001, atacul
terorist, care a zguduit SUA şi toată lumea, din păcate a reuşit. Atunci
au murit aproape 3.000 de oameni, între care pe lângă americani au fost
oameni din 91 de ţări, inclusiv 96 din fosta URSS. În aceeaşi zi,
preşedintele SUA, George Bush a declarat războiul împotriva
terorismului. Luând cuvântul în Congres, Bush a subliniat: „Războiul
împotriva terorismului începe cu Al Qaeda, însă nu se termină cu ea”.
SUA împreună cu aliaţii au reuşit destul
de repede să zdrobească guvernul talibanilor afgani, care sprijineau Al
Qaeda. A început un război invizibil şi în SUA.
Peste un an după atacul terorist,
Congresul a adoptat aşa numitul Act patriotic, care sub pretextul
apărării de terorism a dat carte blanche serviciilor de informaţii
americane pentru a spiona viaţa privată a americanilor.
Însă directorul adjunct al Heritage Foundation, James Carafano, nu este convins că aceste măsuri au fost justificate. „SUA
au încetat repede programul de control agresiv al populaţiei din SUA,
care a fost conceput pentru a detecta „bombele murdare” şi armele
nucleare. Forţele pe care le-am cheltuit pentru aceasta şi rezultatele
obţinute sunt incomparabile”.
Iată cum a explicat Pavel Zolotariov,
directorul adjunct al Institutului SUA şi Canadei al Academiei Ruse de
Ştiinţe, de ce totuşi SUA au întreprins asemenea restricţii privind
drepturile omului. „Democraţia americană se bazează pe un stat
poliţienesc rigid. De aceea, ei au o atitudine destul de liniştită faţă
de limitarea drepturilor lor, atunci când acest lucru este legat de
asigurarea legalităţii şi protecţia drepturilor lor fundamentale – în
primul rând dreptul la viaţă”. De pe Vocea Rusiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu