Francezii sunt tot mai EUROSCEPTICI
În
viziunea majorităţii locuitorilor din Hexagon trecerea la euro a avut
consecinţe negative asupra competitivităţii economice şi a şomajului,
potrivit unui sondaj.
Azi, la 20 de ani după semnarea
Tratatului de la Maastricht, dacă s-ar relua referendumul care i-a
divizat, acum ar avea câştig de cauză cei care ar vota “nu”. Aceasta
este una din concluziile unui sondaj de opinie realizat pentru Le
Figaro.
Cotidianul aminteşte că pe 20 septembrie
1992, locuitorii din Hexagon au ratificat tratatul european cu un
procent extrem de strâns, 51% pentru, 49% împotrivă. Cei care au votat
la vremea respectivă, adică cei născuţi înainte de 1974, ar spune “nu”
tratatului în proporţie de 64 de procente. 67% din ei spun că UE se
îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, confirmând astfel un
sentiment de respingere la adresa proiectului federal european.
Verdictul este cu atât mai dur cu cât el
vine într-o conjunctură în care se vorbeşte tot mai mult despre un pas
suplimentar către ideea de interdependenţă. Cu alte cuvinte, francezii
par să nu mai creadă în integrarea europeană care le era prezentată ca
un scut de protecţie.
Euroscepticismul în creştere se reflectă
şi în opinia francezilor despre moneda unică europeană. 45% o văd ca pe
un handicap în contextul crizei economico-financiare, faţă de numai
34%, acum doi ani. Mai mult, în viziunea majorităţii locuitorilor din
Hexagon trecerea la euro a avut consecinţe negative asupra
competitivităţii economice, şomajului şi a nivelului preţurilor.
În viziunea cotidianului Le Figaro, acest sondaj îl plasează pe preşedintele Francois Hollande într-o poziţie inconfortabilă.
Pe de o parte, pentru că Parlamentul
francez se pregăteşte să ratifice tratatul european asupra zonei euro,
semnat de predecesorul său, Nicolas Sarkozy în luna martie a acestui an,
pe de altă parte, pentru că lipsa de popularitate a Europei este mai
accentuat în rândul propriilor simpatizanţi, socialişti, decât în cel al
votanţilor dreptei.
Sigur, francezii nu resping chiar totul,
ei rămân favorabili, de exemplu, principiului unei uniuni politice
europene şi sunt conştienţi de costurile mari în ipoteza unei reveniri
la francul francez. În plus, ei spun “nu” revenirii în trecut, dar spun
“nu” în egală măsură unei accelerări sau lărgiri a Uniunii. De Roxana Vasile – Radio Romania Actualitati
Citeste si:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu