Ca spuma-n ochi

Ştii cât de dureros e atunci când te speli pe faţă sau îţi şamponezi părul şi îţi intră spumă în ochi. Te ustură îngrozitor de tare, lacrimile şiroiesc pe obraji, dai cu multă apărece ca să îţi alini durerea şi te întrebi dacă nu cumva ai orbit. Mai arunci doi pumni de apă peste ochi, şi priveşti în oglindă un chip parcă înroşit după o perioadă de bocet prelung, dar cu o privire clară. Şi ţi se pare că într-adevăr vezi mai bine. Te calmezi şi te apleci după săpunul aruncat cât colo gândindu-te că totuţi ţi-a făcut un bine tot calvarul prin care ai trecut.

Exact la fel se întâmplă atunci când ai norocul să dai peste acele persoane care îţi deschid ochii mari şi te fac să vezi lucrurile chiar aşa cum sunt. Ei sunt aceia care nu te menajează, nu te cocoloşesc, nu te susţin orice ai face, nu se arată deloc impresionaţi nici de reuşitele şi nici de eşecurile tale dar te felicită când faci ceva demn de atenţia lor şi îţi aruncă un „ţi-am zis eu că aşa o să se întâmple dar tu nu ai vrut să asculţi” atunci când greşeşti, nu îţi întind o mână de ajutor atunci când te văd luptând să te ridici de la pământ, nici nu se dau peste cap să te dărâme.

Îi asemăn cu un săpun pentru că mereu sunt prin preajmă, dar nu fac nimic pentru ca tu să-i remarci sau ca să stabiliţi o relaţie de orice tip, sunt utili într-adevăr şi au darul să îţi arate realitatea într-un mod dureros, usturător, dar obiectiv. Le eşti indiferent dar nu pot să nu fie deranjaţi de faptul că încă mai visezi şi speri ca prostul la anumite lucruri pe care în mod clar nu le obţii. Iar dacă văd şi văd că te încăpăţânezi ca în ciuda unor dovezi clare să îţi menţii starea de îndobitocire poţi fi sigur că în momentul în care vei deschide în cele din urmă ochii, ei vor fi primii pe care îi vei vedea căci va fi plăcerea lor să te mai mustre odată, să te dojenească şi să îţi spună că probabil vei trece şi peste asta.

Pe ei, „spumanţi lacrimogeni”, duri dar mai înţelepţi ca mine, neîndurători dar având mai mereu dreptate, obiectivi şi nepăsători… Pe ei îi apreciez şi mi-i doresc mai mult în preajma mea decât pe codoşii care să îmi dea mereu dreptate, să renunţe uşor în favoarea a ceea ce vreau sau spun eu, să facă o groază de complimente gratuite şi neadevărate. Le sunt recunoscătoare celor care îmi dau o plamă sau un şut în fund dar îmi arată adevărul decât celor care îmi prezintă totul în nunaţe de roz şi mă îndeamnă să continui vânătoarea după cai verzi pe pereţi.

Lor le sunt datoare şi recunoscătoare pentru că nu m-au tratat tocmai bine. Lor le-aş spune oricând „Mersi că eşti atât de răutăcios/răutăcioasă şi neîndurat/ă, că iarăşi m-ai făcut să plâng, că nu te-ai sinchisit să-ntinzi o mână să mă pot ridica de la pământ!”

17 comentarii:

  1. Foarte frumos explicat,nu stiu cum de ti-a venit ideea si inspiratia sa te exprimi atat de bine,sunt total de acord cu tine,fara acesti oameni spumanti lacrimogeni am fi mai in urma in viata,si sa fie binecuvantati cei care au asemenea oameni in preajma lor.Si pentru cei care nu pot accepta astfel de oameni pe langa ei,va sfatuiesc sa incercati,cel putin periodic,si pe termen lung veti vedea rezulatele pozitive ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. dar tot acei oameni te apreciaza atunci cand realizezi ceva demn de atentia lor(parca asa am citit in postul tau)...acei oameni pot sa devina prieteni impartiali deci cei mai buni(in sens login nu senzorial) prieteni

    e un fel de "Sarea in bucate"

    RăspundețiȘtergere
  3. @ 100ro:Multumesc mult pentru aprecieri.

    @ Zad: ai surprins esentialul mai bine decat mine. La asta ma gandeam si eu cand am scris randurile de mai sus.

    O zi frumoasa sa aveti toti!

    RăspundețiȘtergere
  4. ”Lor le sunt datoare şi recunoscătoare ”, feminin?
    după ”semafor” m-am gândit masculin. :)
    frumos scris și cu întorsături de situație. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. eu i-as fi numit "strictul necesar", tocmai pentru a evidentia importanta lor.
    dinc ategoria "Spumanti lacrimogeni" as enumera: basescu, geoana, actorii pe scena etc.
    De ce?
    Pai plang la comanda si fac si multe spume (adica baloane de sapun).
    Ma rog, e modul meu de a privi ideea.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ selena: da, sunt fata ( nu sunt inca suficient de matura pentru a ma numi femeie).Iar semafor vine de la faptul ca rosesc foarte tare atunci cand ma emotionez sau cand rad pana raman fara aer, incat sunt rosie asemeni culorii de la semafor.

    @ anonim: Oh God! Nici in ruptul cap nu m-am gandit la sfera politica atunci cand am scris acestea. Spumantii mei sunt lacrimogeni ca urmare al efectului pe care il au asupra mea.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar de ce nu vine rosul de la trandafiri?
    De ce tocmai de la semafor?
    Ii si blochezi pe cei din jurul tau cand te inrosesti?

    RăspundețiȘtergere
  8. vai vai vai! De ce o fata e mereu comparata cu o floare?
    Nu ii blochez pe ceilalti prin roseata mea. Sunt selectiva cu cei din jur. Asa cum la semafor treci doar pe verde si ti se inchide drumul pe ros, si in cazul meu unii se bucura de mai multa incredere din partea mea, altii demai putina sau chiar deloc.

    RăspundețiȘtergere
  9. Semafor, este interpretata ca jignire comparatia unei fete cu o floare in acest mileniu zbuciumat?
    N-am stitu, insa am aflat!
    :)
    Semaforul este o chestie mecanica, programata de catre om, adica o masinarie care nu face selectie, pentru ca nu are creier, ci doar aprinde si stinge culori diferite...
    dar daca pe tine te onoreaza comparatia...

    RăspundețiȘtergere
  10. Nu interpreta prea adanc tot ce spun eu. Nu e o jignire sa compari femeia cu o floare, daor ca in unele cazuri nu se potriveste.
    cat despre partea cu onoarea care ar trebui sa mi-o aduca o porecla, pot spune ca am aflat si eu ceva nou: nu stiam ca nick-urile trebuie sa te onoreze. Daca din randurile mele unii cred ca sunt un ceva mecanic, fara creier...nu am ce face. fiecare e liber sa creada ceea ce vrea.
    Imi plac argumentarile tale si felul in care iti exprimi parerile.

    Daca te deranjeaza sa imi spui semafor, spune-mi pe nume, adica Petronela.

    RăspundețiȘtergere
  11. Petronela, eu am spus: "dar daca pe tine te onoreaza comparatia", nu nickul.
    In alta ordine de idei, sau aceiasi ordine, un nick il reprezinta pe cel ce si-l insuseste, nu?
    Nu am nimic impotriva faptului ca tu gasesti similitudini intre tine (ca persoana) si semafor (nick). Ci doar imi manifestam curiozitatea, si interesul ce mi l-a starnit.
    De exemplu, eu pot sa-mi iau nickul: tractor sau wc, de ce nu? sau sapa sau bicicleta. E cam acelasi lucru.
    Sunt doua posibilitati:
    a. l-am ales la misto;
    2. ma reprezinta intr-un anume fel, chiar daca eu nu sunt constient de asta.
    Sunt incantat de cunostinta, Petronela suna si uman, si feminin si frumos.
    Vorbind cu un semafor, gandesc ca ori am luat- pe aratura ori ca ma consider masina - e mai bine pe sosea/strada decat pe aratura, nu?
    :))
    :)))

    RăspundețiȘtergere
  12. la cum sunt strazile din ziua de azi poate e mai bine sa o iei pe aratura. legat de comparatia intre mine si semafor, cred ca am spus mai sus din ce punct de vedere ma aseman cu un astfel de obiect. :)

    Pari cam cizelat pentru un nick precum tractor sau WC. Deci mai cauta alte variante.

    RăspundețiȘtergere
  13. Petronela, era doar un exemplu.
    :)))
    Ei asta iti spuneam si eu, pari mult mai mult decat un semafor, esti mult mai frumoasa, si vie si interesanta decat un prapadit de semafor.

    Da, ai dreptate! cred ca e de preferat aratura, insa nu stiu exact ce ma asteapta si pe acolo... avand in vedere ca pe autostrda apar oi, cai etc.
    :))
    Raman, aici, cu voi!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Multumesc pentru complimente.
    Pe aratura gasesti probabil bolovani. Asadar daca lovesti ceva nu simti remuscarea ca ai lovit o fiinta vie.
    Si m-am prins ca a fost doar un exemplu ceea ce ai spus tu. fac si eu pe-a niznaiu.

    RăspundețiȘtergere
  15. Sarut'mana, Petronela
    Multumesc pentru tot, multumesc pentru frumosul dialog pe care l-am avut impreuna.

    Ai dreptate, mai bine pe aratura, eu nu m-am gandit la aspectul acesta.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  16. Placerea a fost de partea mea!Asadar eu MULTUMESC!

    RăspundețiȘtergere