NOUA DREAPTA, singura grupare politica aplaudata de moti la TEBEA (FOTO)
Manifestările
anuale de la Ţebea, din judeţul Hunedoara, sunt un reper pentru toate
sărbătorile identitare româneşti. Peste 5.000 de persoane de toate
vârstele, majoritatea moţi din comunele învecinate, s-au adunat duminică
să cinstească memoria lui Avram Iancu, la împlinirea a 140 de ani de la
moartea eroului naţional.
Evenimentele, organizate de Consiliul
Local al comunei Baia de Criş, în colaborare cu Consiliul Judeţean
Hunedoara şi Societatea Cultural – Patriotică “Avram Iancu” din România,
au început cu o ceremonie religioasă după care a fost dat onorul
militar. Apoi a urmat depunerea de coroane de flori la mormântul lui
Avram Iancu.
Ca un fapt inedit, însemnele politice nu
au fost permise anul acesta în incinta Bisericii, simpatizanţii
diverselor partide şi organizaţii mulţumindu-se cu spaţiul public din
apropiere.
La Serbările Naţionale de la Ţebea au
lipsit preşedintele, Traian Băsescu, şi primul ministru, Victor Ponta.
Au participat însă o serie de politicieni locali, dar şi de la
Bucureşti, precum ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, senatorul
Mircea Diaconu sau europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor.
Cu
toate acestea, singurul grup politic organizat care a fost aplaudat de
moţii prezenţi la faţa locului a fost alcătuit din tinerii membri ai
Noii Drepte, care au fluturat mai multe drapele naţionale şi steaguri
ale organizaţiei. Deasemenea standul organizaţiei naţionaliste a fost
unul dintre cele mai căutate, fiind oferite spre vânzare diverse cărţi,
reviste, insigne, tricouri şi hanorace identitare.
Ziua s-a încheiat cu o petrecere câmpenească şi cântece populare.
Eroul
românilor ardeleni s-a născut în 1824, într-o familie de moţi înstăriţi
din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848,
Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti
transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională. A fost
unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj,
din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul
cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile
cărora se bucura de o mare popularitate.
Atrocităţile
antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la
desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar
ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii
Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea
forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la
luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram
Iancu, la numai 25 de ani, a devenit astfel conducătorul oştii ţărăneşti
antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu
autorităţile militare imperiale austriece a organizat apărarea în Munţii
Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor maghiare,
superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crai al
munţilor”.
Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10
septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în
cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea, conducătorul
răscoalei ţărăneşti din 1784. Sursa: FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu