Europarlamentarii romani, “dusmanii” PALESTINEI la Bruxelles
Cu
o săptămână înainte ca Palestina să încerce să devină stat observator
nemembru la ONU, Parlamentul European (PE) a dezbătut în plen o
rezoluţie prin care condamna violenţele recente din Gaza şi îşi reafirma
sprijinul pentru demersurile palestiniene pe lângă ONU. Actul, un gest
simbolic şi un document fără putere legislativă, a trecut fără mari
probleme de votul eurodeputaţilor, inclusiv problematicul articol 5,
referitor la eforturile Palestinei de a deveni stat observator la ONU.
Cu toate acestea, în masa de ”pentru”, a existat şi un grup de rebeli:
europarlamentarii români. Aceştia au ales să se plaseze pe aceeaşi
treaptă cu SUA şi Israelul când vine vorba de stoparea cu orice preţ
consolidării statale a Autorităţii Palestiniene.
Subiectul Palestinei a devenit,
săptămâna trecută, în plenul legislativului european, şi în plină
campanie electorală acasă, unul transpartinic. Indiferent de partid,
europarlamentarii noştri au spus aproape în unanimitate un ”nu” răspicat
la demersurile ăreşedintelui Abbas de a-şi forţa intrarea în Adunarea
Generală a ONU, scrie Gândul.
Din cei 33 de europarlamentari ai
României, doar patru au mers pe linia politică a Parlamentului European
şi şi-au afirmat sprijinul pentru statutul de observator al Palestinei. Ramona Mănescu (PNL, ALDE), Adina Vălean (PNL, ALDE), Csaba Sogor (UDMR, PPE) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM,
neafiliat) au votat pentru articolul 5 (doar acesta a fost supus la vot
electronic, rezoluţia per ansamblu fiind votată prin ridicare de
mâini). Pe lista celor care au votat pe linie europeană apare şi Monica Macovei (PDL, PPE), însă stafful eurodeputatei a explicat pentru Gândul că este vorba despre o eroare la înregistrarea votului, Macovei votând la fel ca restul grupului PDL, deci împotriva Palestinei.
„M-am
abţinut de la vot, pentru că, deşi susţin procesul de pace în Orientul
Mijlociu, nu cred că el poate continua atât timp cât Hamas alege
violenţele în locul negocierilor. Obţinerea calităţii de stat observator
nemembru al ONU ar reprezenta legitimarea acţiunilor Hamas. Consider că
este dreptul Israelului să îşi apere teritoriul şi cetăţenii de orice
atac”, a explicat Elena Băsescu pentru jurnaliştii de la Gândul.
„De asemenea, mă preocupă şi riscurile la care este supusă comunitatea
românească din Israel. Pentru ca situaţia să nu se deterioreze şi mai
tare, Hamas trebuie să oprească agresiunea militară şi să respecte
acordul de încetare a focului”, a adăugat aceasta.
UE şi-a afirmat în repetate rânduri
susţinerea pentru recunoaşterea Palestinei la ONU şi pentru o soluţie cu
două state în Orientul Mijlociu (a se vedea Consiliul de Afaceri
Externe din 14 mai şi 19 noiembrie). După încercări eşuate de a-şi
câştiga scaunul în Adunarea Generală a ONU, Palestina încearcă joi să
câştige măcar jumătate de loc la masa ţărilor lumii, cerând să fie
recunoscut drept stat observator, chiar dacă nemembru. Decizia, care ar
pune Palestina pe acelaşi loc la ONU ca şi Vaticanul, unul în mare parte
simbolic, poate fi o bună punte de relansare a ambiţiilor vechi pe care
acest stat, recunoscut de peste 110 ţări, le are.
În cazul în care ONU acceptă solicitarea Palestinei, ignorând împotrivirea acerbă a Statelor Unite, riscă să rămână fără fondurile americane, la fel cum a fost cazul UNESCO.
Anul trecut, România a votat în
Consiliul Executiv împotriva aderării cu drepturi depline a Palestinei
la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
(UNESCO). Doar ţara noastră, prin reprezentantul Nicolae Manolescu
Apolzan, Statele Unite, Germania şi Letonia au votat împotriva unei
recomandări de a atribui Palestinei statutul de stat cu drepturi
depline. Alte 14 ţări s-au abţinut de la vot. Cu toate acestea,
Consiliul Executiv al organizaţiei a aprobat recomandarea cu o
majoritate covârşitoare: 40 de voturi “pentru” din totalul de 58. Recomandarea,
iniţiată de un grup de ţări arabe, a fost supusă ulterior, la Paris,
aprobării Conferinţei Generale a UNESCO, fiind votată de 107 de state. Alte 14 ţări au votat împotrivă şi 52 s-au abţinut, România plasându-se de această dată în ultima categorie.
România a recunoscut oficial statul
Palestina la a doua zi după proclamarea acestuia în 1988, pe vremea
regimului Nicolae Ceauşescu, atunci când ţara noastră juca rolul unui
mediator de rang mediu în conflictul arabo-israelian. Sursa: FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu