COLONIA numita Romania isi ia adio de la gazul ieftin
În
ultima vreme, unul dintre cele mai discutate subiecte în mass-media
anti-Băsescu este legat de statutul colonial al României. „Este România o
colonie?” se întreabă jurnaliştii unor trusturi de media care în toţi
aceşti ani au fost promotori fervenţi ai transformării propriei ţări
într-un protectorat lipsit de drepturi politice şi suveranitate
economică.
În fond, întrebările cu privire la
statutul colonial al României se înscriu în aceeaşi categorie cu
întrebările în privinţa formei Pământului, adică îşi au locul în cadrul
discuţiilor cu copiii din clasele primare. În ciuda aparenţelor,
Pământul este aproximativ sferic (geoid), doi plus doi este egal cu
patru, iar România este o colonie.
DEX-ul susţine că o colonie este
un „teritoriu ocupat şi administrat de o naţiune străină şi care este
dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc.” Este uşor de demonstrat că actuala stare a statului român corespunde cu exactitate acestei definiţii: deciziile
politice, inclusiv cele referitoare la modul de numire a procurorilor
sau demiterea preşedinţilor, sunt luate la Washington şi Bruxelles. Din
punct de vedere economic, toate deciziile importante pot fi luate numai
cu acceptul FMI, iar dependenţa culturală este asigurată chiar de
trusturile media care asigură promovarea non-valorilor menite să
înlocuiască ceea ce a mai rămas din cultura autohtonă.
Un excelent exemplu care demonstrează
statutul colonial al României este oferit de situaţia resurselor
naturale. Câteva săptămâni în urmă, pe fluxurile de ştiri a apărut
ştirea despre un mare succes al companiei OMV care va putea începe
exporturile de gaz din România în prima jumătate a anului 2013. În mod
normal această ştire ar fi trebuit să provoace o reacţie foarte
puternică din partea mass media, dar această reacţie a întârziat să
apară. Această lipsă de reacţie este uşor de explicat în condiţiile în
care OMV este unul dintre principalii clienţi ai tuturor trusturilor de media,
având la dispoziţie un uriaş buget pentru publicitate şi PR. Într-o
perioadă marcată de dificultăţi economice, este dificil de imaginat că
se vor găsi ziare sau televiziuni dispuse să-şi înrăutăţească relaţiile
cu o companie atât de importantă din perspectiva veniturilor din
publicitate.
Faptul că OMV va putea demara exporturile de gaz din România este foarte important. Logica este simplă:
la export va pleca gazul din producţia internă curentă, adică acel gaz
care până acum a fost vândut populaţiei şi companiilor din România la
preţuri substanţial mai mici decât cele practicate în restul Uniunii
Europene. La export nu va pleca nici un metru cub de gaz din
Marea Neagră, deoarece exploatarea comercială a acestor zăcăminte va
începe (în cazul în care zăcământul se va dovedi a fi viabil din punct
de vedere comercial) de-abia la începutul următorului deceniu. Gazul
care va pleca la export va trebui să fie înlocuit, deoarece în caz
contrar populaţia ţării va sta în frig.
Unicul mod de înlocuire este achiziţia unei cantităţi suplimentare de gaz de la Gazprom, deoarece altă soluţie nu există din punct de vedere tehnic şi fizic. Fiecare
metru cub de gaz românesc exportat în Uniunea Europeană de către OMV
înseamnă un metru cub de gaz cumpărat în plus de România de la Gazprom.
Consecinţele acestei situaţii sunt uşor de ghicit: cetăţeanul de rând
trebuie să se pregătească pentru facturi mult mai mari pentru gaze
naturale, iar statul român trebuie să-şi ia adio de la gazul ieftin din
producţia internă şi să se pregătească pentru o creştere substanţială a
dependenţei energetice faţă de vecinii de la Răsărit.
Astăzi, România importă aproximativ o treime din gazul natural. În funcţie de eforturile tehnice ale OMV, procentul importurilor va creşte până la 50% sau chiar 60%, urmând inevitabil să se apropie asimptotic de cifra magică de 100%.
Uniunea Europeană încearcă să-şi asigure un grad sporit de independenţă
energetică, dar românilor de rând nu li s-a explicat că o parte a
acestei „independenţe” (oricum efemere) a ţărilor bogate din UE va fi
asigurată de gazele din subsolul României, exploatate cu o redevenţă
microscopică şi exportate în Vest. De Valentin Mândrăşescu – Vocea Rusiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu