Deschidere

poezie
Se face atat de tarziu,
atat de noapte
in lume!
As rupe acele fiecarui ceas
si le-as pune
piedica timpului.


Asa...
Orele se pot imbratisa
strans si mult
incat...
...se sparge trecutul si viitorul...
prezentul e speriat,
urla
ca lipsim din el!

Unde suntem?

Umblam besmetici
si ne privim speriati
si stramb
unii la altii.
Desi traim in aceiasi lume
nu stim cine suntem!

Geana-mi saruta cald
Obrazul rece....
Obrazul rece se teme
si asa...
se nasc versuri
prin plete-mi.

Pe langa mine,
Pe langa obositul meu trup
trece iubirea....
Iubirea calda si alba...

.................................

Si-mi soptesti:
Mergi, calci...si spoi paseste.
Paseste incet, incet
incat sa nu te simta
nici frunzele,
nici norii,
nici albastrul aerului......
.....fii fericita.....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu