Ai plecat?

Nu ai plecat deja?

Cu inima mea,

în mâinile tale ...

Acum stau singur,

ghemuit pe podea,

înfrigurat...

Nu ţi-aş fi făcut ceva,

deşi aş fi putut ...

Te puteam lăsa întristată, terminată, speriată...

sau ca mine, infrigurată.

Spune-mi tu, stafie rece ce eşti,

umbră a trupului ce îl iubeam şi al sufletului ce îl adoram ...

Răd acum la găndurile pline de iubire ce le aveam,

pentru tine, dragă.

Pentru tine.