Despre anumite momente:)...doar

Fiecare dintre noi alearga dupa un moment mai bun decat cel de fata.! Cerem mult prea mult! Vrem mult prea multe! Visam mult prea des si mult prea colorat! Ne bucuram mult prea putin.! Uitam de cei de langa noi! Uitam cat de important este el sau ea pentru noi! Uitam sa ne amintim ca parintii nostri sunt cei mai frumosi parinti din lume, desi mereu ni se par parintii prietenilor nostri mai de gasca decat ai nostri! Uitam sa profitam din plin de zilele minunate pe care le avem. Uitam, uitam mereu si apoi ne plangem....
Dar..sunt momente in viata noastra cand suntem exact ceea ce ne-am dorit, cand ajungem acolo unde ne-am dorit si facem exact ceea ce ne trece prin cap. Si totul e frumos, nebunie copilareasca care ne entuziasmeaza, momente de adrenalina maxima... cand deodata apar in viata noastra persoane, care cu sau fara voia lor aduc ceva frumos sau neplacut in viata noastra, aduc clipe care creioneaza cu nunate vii viata sau din contra, o fac gri sau o muta pe profil sepia!
Acceptam cu bratele deschise provocari, momente, clipe, care nu stim unde duc dar suntem nerabdatori sa intram in necunoscut, acceptam riscul fara sa gandim ca pot fi consecinte majore pe care le putem regreta o viata intreaga! Si toate acestea pentru ca avem o singura viata si ca toate trebuie sa fie incercate?!!! sau ca trebuie sa traim acum, cand suntem tineri, pentru ca apoi vom avea familii si nebunia de acum presupune altceva; nebunia de acum se transforma in responsabilitate, atentie si multa chibzuinta!
Am alunecat usor pe o potecuta total necunoscuta mie pana acum, pe poteca de clarificare si linistire. Imi pun multe intrebari la care am gasit raspunsul mult inainte de acum, sau cel putin asa credeam!? Dar acum, datorita unui om nou, care a apraut in viata mea fara invitatie, drumul meu e confuz din nou. Cine esti, cine sunt?
Ma faci sa-mi pun intrebari asupra propriei mele vieti, asupra a ceea ce sunt, asupra lucrurilor pe care le fac si pe care le-am facut candva, ma faci sa ma intreb daca eu sunt exact ce mi-am dorit si daca ce-mi doresc e bine!
In momentul de fata, viata e ca o carte colorata, in care "tu" ai schimbat nuantele, ai dat viata usor unor sentimente placute care nu mai existau, sau poate asta am crezut eu la un moment dat. Ai conturat lucrurile frumoase ce se ascundeau in adancul fiintei mele, ai dat viata fiecarui zambet gol, ai schitat fericirea si entuziasmul, m-ai centrat pe realitate...Nu vreau sa mint, sa zic ca e usor, cand stiu bine ca nu e asa, nu vreau sa alung ce port acum in suflet, nu vreau sa ma lupt cu amintirea, vreau doar sa dau continuitate lucrurilor ce le-am inceput si sa-mi astept randul...nu vreau sa visez la un chip care nu-mi va mai zambi, nu vreau sa imbratisez un trup care e rece, nu vreau sa privesc doi ochi goi, vreau doar sa tin in viata ceea ce am, sau ce as putea avea sau ce mi-as dori sa am!
Vreau sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze si cu gandul la tine, vreau sa zburd de fericire si sa nu-mi incap in piele ca te vad si ma copilaresc langa tine. Sa merg pe strada radiand, vreau sa stiu ca ti-e bine, sa stiu ca ai soarele cu tine, desi afara e intunecat. Vreau doar sa stiu ca nu duci lipsa de nimic si ca zambetul ti-e pe chip..si ca mintea iti fredoneaza lin si calm melodia in care povestea ti-e scrisa fara ca tu sa fii constient inca......
Imi doresc multe nu? poate da, exista speranta ..exista si e singura care alimenteaza viata omului, dar pe langa ea, vointa trebuie sa-mi croiasca drumul, si nu orice drum...un drum frumos...Totul depinde de mine si de ceea ce eu simt, gandesc si apoi fac!....Nimeni si nimic nu e responsabil de ceea ce mi se intampla...Consecintele sunt doar ale faptelor mele si atat....Dar imi place sa visez....Si mi-e drag...El!