Pierdut umor. Gasitorului recompensa
Nu
inteleg unde a disparut umorul de calitate pe care il gaseam candva in
programele televiziunilor din Romania. Nu inteleg unde a disparut
divertismentul de bun gust. Nu inteleg de ce nu mai avem vedete
autentice. M-am uitat in seara de Revelion, cat m-au tinut nervii, adica nu prea mult, la borhotul aruncat pe ecranele televiziunilor romanesti. Sinstru. O combinatie tulburatoare de prost gust, grobianism, vulgaritate, prostie, suficienta.
N-am auzit o gluma buna, n-am vazut un
moment reusit, ci doar o inflatie de funduri goale, sani mai mult
dezveliti, lipsa de talent, stridenta. In iz de ieftin si alterat ca
intr-o carciuma de mana a doua unde micii sunt reci si berea calda, iar
chelnerita e murdara pe maini.
Si imi aduc aminte, desi nu sunt, Doamne
fereste!, vreun nostalgic ca inainte de 1989 se putea si altfel, cu
totul altfel. Desi conditiile erau incomparabil mai dificile, de la
cenzura, la posibilitati tehnice, programele de Revelion ale
televiziunii publice erau de o certa buna calitate. Aveam pe vremea
aceea autentice vedete, aveam scenaristi valorosi, textieri, aveam
regizori, coregrafi, producatori profesionisti, oameni de cultura.
Si, in primul rand, aveam umor de
calitate, impotriva tuturor restrictiilor. Un umor sanatos, salvator
pentru o natiune chinuita, un umor care dovedea ca inca gandim, inca
simtim, inca avem resurse.
Nu mai avem vedete. Pitipoanecele tampe
care se perinda pe ecrane nu sunt nici macar niste starlete obosite.
N-au talent, n-au creier, n-au gratie, ci doar silicoane, tupeu si
fumuri in cap.
Dar cel mai grav este ca nu mai avem
umor. Nu mai radem sanatos si inteligent, ci “ne radem” idiot de idioti
care fac programe pentru idioti. Umorul autentic a fost inlocuit de
bascalia ieftina, schimonoseala si conotatia porno.
Trist este ca exista suficient public
pentru asa ceva. Ca asemenea programe caricaturale auaudienta. Ca foarte
multi romani “se rad” si valideaza aceasta involutie tragica. Daca n-ar
fi asa, audientele s-ar prabusi, incasarile din publicitate dupa ele si
televiziunile ar fi obligate sa schimbe registrul. Nu e nevoie, din
nefericire.
Este inca o dovada ca se intampla ceva
grav cu societatea romaneasca. Ca suntem intr-o situatie, de fapt, cu
mult mai rea decat inainte de 1989, din punct de vedere spiritual. Ca am
decazut si nu ne mai regasim.
Asa cum ne reprezinta clasa politica,
asa cum ne reprezinta actualul Parlament, la fel fel ne reprezinta si
programele de divertisment pe care le urmarim, tipul de umor pe care il
prizam. Si cum umorul de buna calitate este un semn de sanatate mintala
si inteligenta, ma tem ca noi avem mari motive de ingrijorare din acest
punct de vedere. De Constantin Racaru – Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu