3 în 1 "Nescafe 2 în 1 Creamer"-îngrăsământ chimic

Sortimentele la plic, la leu sau la capsulă, conţin aceleaşi chimicale
din care se fac îngrăşămintele chimice sau hârtia.
Bagi fisa, iese paharul şi curge cafeaua. Sau arunci în grabă praful din
plic într-o cană cu apă fierbinte şi amesteci. Nicicând marketingul nu a
fost mai agresiv, ducând ideea de cafea în derizoriu.
Azi, puţini au răbdare să-şi cumpere boabe de cafea şi să le râşnească.
Nici ibricul nu mai e la modă şi nici cafeaua din comerţ nu mai e ce-a fost.
Comoditatea ne costă sănătatea, spun medicii: zi de zi, cafeaua “la 1 leu”,
“3 în 1″ sau, mai nou, capsulele pentru espressor livrează “E-uri” pe bandă
rulantă, sintetice ascunse în denumiri ciudate şi lungi, care te
descurajează să mai citeşti eticheta, dar nu te descurajează să mai bei.
Toate aceste substanţe au rolul lor: unele lucrează la gust, altele dau
consistenţă, ţinând loc de frişcă şi lapte, altele omogenizează grăsimea
pentru aspect.
Organismul nu este pregătit să digere avalanşa de chimicale şi face
eforturi în acest sens. Între timp, se strică, pe rând, ficatul, rinchii şi
imunitatea.
*Intruşi: ulei din margarină şi îngrăşăminte chimice*
Am luat la întâmplare câteva pliculeţe de cafea “3 în 1″, le-am analizat
eticheta şi am rugat medicii să o descifreze.
De exemplu, “Nescafe 2 în 1 Creamer” conţine: pudră pentru cafea, sirop de
glucoză, ulei vegetal hidrogenat, corectori de aciditate (fosfat dipotasic,
trifosfat pentasodic, polifosfat de sodiu, citrat trisodic), proteină de
lapte (1,9%), emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri
mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi), anti
aglomerant (dioxid de siliciu, sare), cafea instant (17%) şi sare iodată.
Conţinutul rezultat are 48 de calorii.
Medicul Mihaela Ionescu confirmă că aceste substanţe de sinteză nu ar avea
ce să caute în cafea. “Grăsimile hidrogenate se găsesc în margarinele de
care fug toţi. Corectorii de aciditate măsluiesc gustul şi culoarea. Pot da
alergii. Fosfaţii se foloseau ca îngrăşăminte chimice, iar azi toată lumea
fuge de ele.
Emulgatorii, întâlniţi în produsele de patiserie, fac picăturile de grăsime
cât mai fine. Toate aceste sintetice intoxică zilnic organismul”,
precizează nutriţionistul Mihaela Ionescu, de la Institutul “Nicolae
Paulescu”, din Bucureşti.
Primul care suferă e ficatul. “El este principalul luptător cu toxinele.
Deşi este organul cu cea mai mare putere de regenerare, dacă este
suprasolicitat, cedează. Şi aşa apar hepatitele cronice şi ciroza. Şi
rinchii suferă, şi imunitatea”, adaugă medicul.
*Cafeaua “3 în 1″ dă bici inimii*
Un alt sortiment, “3 în 1 Mild”, are zahăr în proporţie de 50%, sirop de
glucoză, ulei vegetal hidrogenat, cafea instant (7,5%), corectori de
aciditate (fosfaţii menţionaţi), proteină din lapte (0,8%), sare,
emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), arome, antiaglomerant
(dioxid de sodiu) şi 66 de calorii.
“Aceasta nu mai e cafea. O bei doar de gust: e dulce, aromată, dar nu mai
are efect tonic. Totuşi, aceste plicuri nu sunt mai dăunătoare decât
sucurile carbogazoase, cu E-uri interzise în Europa”, subliniază
nutriţionistul Luiza Pîrvu.
Mulţi oameni se plâng de tremur şi palpitaţii după ce beau cafele la plic.
“Concentraţia de cofeină este mai mare, pentru că este praf. Una pe zi e de
ajuns”, recomandă Luiza Pîrvu.
*“Hârtie” în loc de frişcă*
La cafelele de la automat, aceleaşi ingrediente. De preferat ar fi să
căutaţi maşinile care macină boabele pe loc. Înainte, ingredientele cafelei
de la automate erau ţinute la secret. Acum, producătorii sunt obligaţi să
le afişeze. Aşa am aflat că un sortiment cu lapte (caffe latte) conţine:
apă, zahăr, pudră de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf,
lactoză), cafea solubilă (3,3%) şi urme de soia. Despre soia, medicul
Ionescu spune că “e un produs bun, dar, azi, se profită de bunul său renume
pentru a face produsele cât mai toxice”.
Aceleaşi substanţe se regăsesc şi în latte sau espresso machiatto. În
capuccino, apar şi alţi “intruşi” greu de pronunţat, printre care agent de
îngroşare (carboximetilceluloză), din care se face hârtia.
“Celuloza e greu de digerat pentru mamifere, ele n-au aceleaşi enzime ca
erbivorele.Forţează stomacul. Producătorii recurg la ea ca să îngroaşe
lichidul. În loc să pună frişcă sau spumă de lapte, le înlocuiesc cu
chimicale”, adaugă medicul.
*Cafea la capsulă, marketing amestecat cu praf*
Recent au apărut şi caspule de cafea pentru espressor. Liviu F., liderul
comunităţii online de espresso din România, reclamă marketingul mincinos
din jurul acestora.
“Sunt un mare fan espresso. Real espresso, nu fake. Mă refer la toţi
producătorii de capsule. Ingredientele lor sunt identice cu cele din
cafelele la vendomate. Aşa bem caramel amoniacal, dioxid de siliciu, fosfat
etc., în special în capsulele cu specialităţi din lapte”, subliniază Liviu.*

“Ulei hidrogenat se găseşte şi în margarină. Fosfaţii erau folosiţi ca
îngrăşământ chimic. În timp, intoxică ficatul.”
MIHAELA IONESCU, medic nutriţionist

17%
este concentraţia de cafea instant dintr-un “3 în 1″ cu lapte. Acesta
conţine mult mai multă cofeină decât o cafea de la automat, fără lapte, cu
1,5% cafea instant*
MIT SPULBERAT
*Cafeaua din comerţ nu e 100% sigură*
Nici cafeaua obişnuită din comerţ nu mai este sigură, pentru că nu ştii cu
adevărat ce se ascunde în cutie. Indicat este să cumpăraţi cafea boabe, pe
care să o măcinaţi acasă, înainte de preparare.
“Acum, se bagă năut, malţ, cicoare, amidon ca să îi mărească volumul, ceea
ce nu este în regulă. Nici nu înnobilează gustul cafelei, din contră, îi dă
gust de nechezol, nici nu este foarte sănătos. O asemenea cafea cu năut era
recomandată cardiacilor, hipertensivilor etc., pentru că mai taie din
cofeină”, explică nutriţionistul Mihaela Ionescu.
Surprinzător, băuturile pe bază de cereale, gen Inka, nu reprezintă o
alternativă sănătoasă. “Bobul de cafea se prăjeşte într-un anumit fel
pentru a nu fi toxic, însă cerealele astea se prăjesc, de regulă, în ulei”,
adaugă medicul.