Poezii de 1 decembrie

Mai avem 2 zile pana in data de 1 Decembrie, tocmai de aceea iata cateva poezii pentru cei care sarbatoresc Ziua Nationala a Romaniei:

Poezia Rugaciune pentru 1 Decembrie

de Adrian Paunescu

Ne iartă, Doamne, ura şi gîlceava

de care suntem zilnic vinovaţi,

dar către Tine tulnicul suna-va,

să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.

Prea mult abandonaţi acestei toamne,

nu mai avem în vatra casei foc,

mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne,

răbdare şi iertare şi noroc.

Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri

şi aşteptăm o pîine din import,

cînd bietul om s-a prăbuşit sub preţuri

şi sufletul în el e-aproape mort.

Ne-am despărţit în triburi şi în secte,

în cluburi, în partide şi în găşti,

iubirile directe sunt suspecte.

Doreşti succes? Învaţă să urăşti.

Duşmanii nu puteau să ne condamne,

cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău,

de ce să mai venim la Alba, Doamne,

cînd e negustorit şi duhul Tău?

Şi, totuşi, Alba-Iulia există,

şi, totuşi, cineva i-a dat un rost,

şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă,

şi Dumnezeu tot ocupat a fost.

Cu grohotiş pe tălpi şi brumă-n gene,

să-nvingi un vechi şi tragic handicap,

şi, în onoarea Albei Apusene,

să-ţi scoţi căciula dacică din cap.

Se aude Basarabia cum plînge

de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci,

şi-n clopote e treaz acelaşi sînge,

şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci.

Şi nu-i Emilian la catedrală,

uzurpatorii lui lucrează calmi,

nici umbrele din somn nu se mai scoală,

nici nu mai cîntă doctor Iacob psalmi.

Şi ne e dor de-o sfîntă sărbătoare,

în care toţi să ne-adunăm aici,

şi ne e dor de România Mare

şi am rămas îngrozitor de mici.

Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa,

mai dă-ne harul unui gest postum,

mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba

şi să mai încercăm măcar acum.

Poezie de 1 Decembrie

De ziua ta romane
Un tricolor te - n conjoara
Cu steagul nostru
Ne mandrim cu :
"Galben" aurul stramosilor
Si euro urmasilor
"Rosu" sangele stramosilor
Si cruzimea ucigasilor
"Albastru" apa stramosilor
Si berea urmasilor .

Poezia Hora unirii

de Vasile Alecsandri

Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Intre noi sa nu mai fie decat flori si armonie!
Mai muntene, mai vecine
Vin sa te prinzi cu mine si la viata cu unire si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste!
Amandoi suntem de-o mama
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Si sa vada sfantul soare intr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca!

Hai sa-ntindem hora mare

Hai sa-ntindem hora mare, mai aici si mai colea,
Mai aproape de hotare, ca sa trecem granita.
Mai aproape de hotare, pana-n Basarabia.

Noi suntem ai Romaniei, noi suntem si frati uniti,
Si pe camp de batalie vom lupta nebiruiti.

Nu ne-spaimanteaza moartea, noi suntem nemuritori,
Moartea-i sfanta daca soarta, ne va-ncorona cu flori.

Pentru un picurel de sange, nu ne vom inspaimanta,
Fratii nostrii ne vor plange, tara nu ne va uita.

Asa este tot romanul, de cand este pe pamant,
A luptat pentru dreptate si pentru pamantul sfant.
A luptat pentru unire si pentru pamantul sfant.
Nicolae Furdui Iancu - Hai Sa-ntindem Hora Mare

Poezii de 1 Decembrie