Comersantii de boli
Doi
profesori de medicină francezi, respectiv, Philippe Ewen şi Bernard
Debré consideră că, „fiecare al doilea medicament din lume este inutil
(circa 50% ), chiar periculos pentru omenire şi aproape 56 de tipuri de
medicamente ar trebui retrase din farmacii”.
Lista cuprinde remedii împotriva
fumatului şi diabetului, pentru cancer, boli neurologice,
cardio-vasculare, osteoporoză, stimulente psihice, antidepresive,
contraceptive de generaţia a treia şi a patra. „Toate acestea fac mai
mult rău decît bine, îmbogăţind lanţurile de farmacii şi producătorii,
susţin cei doi profesori, citaţi de Agerpres.” Cu puţin timp în urmă, am
primit cu poşta electronică de la cititoarea mea fidelă, Florina
Cameniţă, un material pe tema comerţului cu boli, al cărui fundament m-a
impresionat, de unde şi curgerea textului de mai jos. Dragii mei
cititori, am aflat cu stupoare cine exploatează temerile omului:
producătorii de medicamente, care în ultimele decenii ţintesc tot mai
mulţi oameni sănătoşi prin publicitate virulentă. Comerţul cu boli
urmăreşte păstrarea unei permanente clientele de „bolnavi” prin
„medicalizarea” vieţii acestora, inocularea fricii, fiind strategie lor
de succes.
Frica de boală, de moarte, de înălţime,
de întuneric, de suferinţă, tristeţile, calviţia, kilogramele în plus,
singurătatea, timiditatea, grijile cotidiene, eşecurile, sărăcia,
neîmplinirile, stările de rău sau disconfort, şubrezirea fizică şi
emoţională, frica de îmbătrînire a femeilor, frica de cancer, de
osteoporoză, de boli cardiace, de diabet, alte inventate fobii moderne,
devin peste noapte afecţiuni grave, fiecăreia revenindu-i cîteva
sortimente de pastile. Comersanţii de medicamente au inventat cîte o
boală pentru fiecare pastilă fabricată, constată medicul Martin Winkler
în postfaţa lucrării lui Jorg Blech, „Inventatorii de boli”. „Manipulând
membrii influenţi ai comunităţii medicale, industria farmaceutică a
modificat periodic normele anumitor valori biologice (colesterol,
tensiune arterială etc) pentru a creşte numărul pacienţilor care cumpără
medicamente”.
Asta explică de ce 80% din oamenii
sănătoşi de pe planetă ajung bolnavi peste noapte. „Pînă şi stresul de
la loterie a fost denumit „traumatismul biletului necîştigător”. Alain
Cassels – cercetător în politica medicamentelor la Universitatea
Victoria din Canada şi Ray Moynihan – jurnalist pe probleme de sănătate,
scriu în cartea „Selling Sickness – How Drug Companies Are Turning Us
All Into Patients” despre cinismul marketingului practicat de companiile
farmaceutice: „Dacă în ţările dezvoltate, oamenii se bucură de o viaţă
lungă, sănătoasă, dinamică, campaniile publicitare îi transformă în
bolnavi. Cheltuielile cu sănătatea ale populaţiei s-au triplat în
ultimii ani, din cauza preţurilor mereu crescînde ale medicamentelor,
dar mai ales pentru că medicii prescriu din ce în ce mai multe clase de
medicamente unei prezumate boli”.
„A-i face pe oamenii sănătoşi să creadă
că trebuie să se îngrijească pe viaţă, reprezintă pentru fabricanţii de
medicamente o veritabilă rentă viageră”. Vince Parry, în Medical
Marketing & Media, Londra – „Arta de a cataloga starea de sănătate”
(The Art of Branding a Condition), înfăţişează pe larg metodele prin
care se „favorizează crearea” tulburărilor de sănătate: „reevaluarea
repetată a stării de sănătate, redefinirea unor boli cunoscute de mult
şi redenumirea lor şi crearea unor disfuncţii din nimic.” „Business
Insights” consemnează într-un raport: „oamenii trebuie „convinşi că
problemele acceptate de ei ca uşoare disconforturi” necesită
„intervenţia medicului”, iar „anii care vor veni vor fi martorii bolilor
create de firme”. Potrivit aceleaşi surse, „90% dintre americani sunt
hipertensivi, 50% dintre femei au disfuncţie sexuală, iar 40 de milioane
de americani sînt monitorizaţi din cauza nivelului „ridicat” al
colesterolului.” Aceste maladii în ghilimele se pot vindeca, desigur,
numai cu noile clase de medicamente.
Epidemia de marketing a transformat,
uşor-uşor disfuncţiile banale în boli grave. Experţii medicali, plătiţi
de industria farmaceutică, au extins aria de definire a patologiilor,
favorizînd consumul de medicamente, acoperit mediatic cu mărturii ale
celebrităţilor. Şi la noi, toata lumea i-a văzut la televizor pe
Arşinel, Stela si Nico, făcînd reclama unei farmacii. Unde s-a mai
pomenit asta în vremea bunicii? Astfel de tehnici manipulatorii au creat
o piaţă impresionantă a pastilelor care tratează boli inexistente,
precum impotenţa, hipertensiunea uşoară, osteoporoza, fobiile şi
altele.” Biblia psihiatrilor americani – „Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorder” (DSM 4) – a introdus 77 de boli mentale noi,
scrie Jean-Claude St-Onge în „Reversul pilulei”, publicată la Montreal,
Ecosocietes, în 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a fost
schimbată definiţia bolnavului. O anchetă efectuată în aprilie 2004 de
Lisa Cosgrove, cercetător la University of Masachussets Boston,
publicată în „Psycho-Therapy and Psychosomatics”, a demonstrat că mai
bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au
fost plătiţi de firmele de medicamentele care tratează aşa-zisele boli
noi, introduse în manual. La fel şi cu depresia. Impresia de depresie a
fost creată artificial în ultima vreme, numărul depresivilor de pe
mapamond s-a dublat, numărul femeilor care consumă antidepresive fiind
triplu faţă de cel al bărbaţilor. A crescut, de asemenea, numărul
copiilor cărora le sînt administrate antidepresive. Nefiind indicate în
tratamentul depresiilor uşoare, cu atît mai mult copiilor,
antidepresivele sînt totuşi prescrise masiv, special pentru creşterea
vînzărilor. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, „femeile sînt vizate în
mod special de medicalizarea vieţii”. Altădată femeile mergeau la medic
doar în perioada sarcinii. Astăzi sînt „hrănite cu medicamente de
contracepţie şi de menopauză”. Schimbarea modului în care oamenii
privesc afecţiunile banale, crearea pieţei aferente bolilor noi şi
negoţul cu boli, prin inocularea fricii, aduc vînzări de miliarde de
dolari companiilor farmaceutice.
Şi la noi, farmaciile au invadat ţara şi
sînt mai dese decît şcolile, magazinele second hend, staţiile de autobuz
şi trecerile de pietoni. Întoarceţi-vă la natură! Bunicii noştri se
tratau cu ceaiuri şi cataplasme, aveau bujori în obraji şi plesneau de
sănătate. În „farmacia Domnului” există cîte o plantă de leac pentru
fiecare boală! Medicamentele şi vaccinurile din reclame ucid şi
îmbogăţesc companiile farmaceutice! De Maria Diana Popescu - Agero
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu