“Veniţi la Mine … şi Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28-29)
Imaginează-ţi că eşti un copil care studiază astronomia. Citeşti despre prima misiune pe lună şi începi să-i pui profesoarei tot felul de întrebări despre călătoriile în spaţiu. “Cum este pe lună?” profesoara răspunde: “Aş putea să-mi dau cu părerea” sau “cred că” sau “poate”. Ea nu a fost niciodată pe lună. Dar a doua zi intră în clasă astronautul Neil Armstrong. “Puteţi să-i puneţi între¬bări”, spune profesoara şi Neil Armstrong răspunde la toate plin de siguranţă. El cunoaşte luna; a păşit pe ea. Nici o speculaţie sau ezitare – el vorbeşte cu convingere. Aşa a făcut şi Domnul Isus: “El îi învăţa ca unul care avea putere” (Matei 7:29).
Domnul Isus cunoaţie dimensiunile cerului. El ştie versurile cântărilor intonate de corurile de îngeri. El are o cunoaştere de neegalat despre Dumnezeu – şi vrea să o împărtăşească cu tine: “nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, în afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere” (Matei 11:27). Dar să vedem ce spune Isus mai departe: “Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă … învăţaţi de la Mine … şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre” (Matei 11:28-29).
Să reţinem cuvintele învăţaţi de la Mine”. “învăţaţi de la Mine ce să faceţi cu banii voştri, cu căsnicia şi cu schim¬bările voastre de dispoziţie. Învăţaţi de la Mine cum să trăiţi corect pe pământ şi cum să ajungeţi în cer când muriţi”. Şi nu trebuie să învăţăm? Era informaţiei a devenit era confuziei: prea multe cum să faci şi prea puţine de ce să faci. Avem nevoie de răspunsuri. De răspunsuri pe care numai Isus le are. “Dar pot avea încredere în El?” Există numai un mod de a afla. Încearcă-L!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu