Posted on 15 februarie 2012
Patronii au ajuns simpli manageri in firmele lor. Adevăratul stăpân e statul.Am primit azi aceasta scrisoare de la un cititor (Octavian, din Arad). O public aici, pentru ca problemele lui sunt tipice pentru toți cei din sectorul privat, patroni sau angajați, care țin in spate ditamai statul:
Buna Mihai,
Sunt unul din cei care finanțează statul fără sa știe exact de ce. Nu, nu sunt vre-un magnat ci doar un “imm-ist” care se încăpățânează sa facă producție in România si chiar reușește. Problema e ca după ce trag linie la sfârșit de an îmi dau semna ca deși ca administrator mi-am făcut temele ( salarii plătite la timp, furnizori atât de materie prima cat si de utilități si servicii plătiți, fără credite bancare, plățile către stat la zi, redus orice cheltuiala inutila, numărul de clienți s-a păstrat ba mai mult a crescut puțin) nu ramam cu mai nimic. Hmmm…asta nu poate fi ok. Unde greșesc? Pai hai sa vedem : oamenii trebuie plătiți ca munca lor tine firma, furnizorii trebuie plătiți si ei ca doar ei îmi dau materia prima, utilitățile …etc. Si ar mai rămâne statul . Hmmm…încerc sa îmi dau seama de ce fac plățile astea si nu reușesc. In teorie ar trebui sa primesc : sănătate, drumuri, pensie, educație, ordine si liniște publica, respectul autorităților si multe altele. Pai nu prea am parte de mai nimic din asta din partea statului.
Daca atunci când mă îmbolnăvesc ajung sa merg tot la privat pentru ca deși plătesc luna de luna la stat sume considerabile ( considerabile pentru mine si raportate la alte plați) de ce continui sa mai finanțez statul? Si de ce nu exista nici un organ sau instituție care sa-mi apere mie interesele ca patron? Pai e simplu. Imbecilii cere conduc si au condus tara de 20 de ani nu au administrat nici o firma in viața lor sau cei care au făcut-o au administrat firme ce făceau afaceri cu statul sau firme care le-au fost făcute ” cadou” de către stat. Ok, aia sunt imbecili si au ajuns acolo ca au promis “celor mulți”( aici intra pensionari, bugetari, șomeri…in general celor care sug de la sânul statului) vrute si nevrute. Cei care alimentează bugetul nu prea contează. NU contează politic pentru ca nu sunt partide de dreapta in România. Liberalii sunt o gluma socialista autoproclamata de dreapta dar care nu are absolut nimic cu doctrina de dreapta decât in teorie. Ok, deci politic nu am nici o șansa sa fiu reprezentat. Dar cum rămâne cu patronatele. Pai si astea sunt la fel ca sindicatele conduse tot de demagogi puturoși care in mare parte s-au transformat cu timpul in politruci de succes. Daca ne uitam numai la câți nu au schimbat taberele si au trecut de la a fi sef de sindicat sau patronat la diferite partide.
Așa ca eu si cei ca mine nu prea contam. Noi suntem doar buni de muls. Atâta tot.
M-am hotărât sa iți scriu pentru ca aseară, când zapam la TV si am dat pe TVR INFO de o emisiune (Foc încrucişat se numește) unde Sulfina Barbu ne explica cum nu va mai susține ea nici o decizie de austeritate pentru populație si cum de acum trebuie doar crescut nivelul de trai. Ok, moderatorul o întreabă cum? La care a ea foarte convinsa de ce spune replica: Pai trebuie mărite salariile pentru ca mai mult de 3.000.000 de români au salarii nete sub 1000 de lei, si asta trebuie rezolvat. Trebuie crescute salariile, dar fără a afecta veniturile bugetare ( la un moment dat moderatorul insinuase o scădere de CAS sau impozit pe salar). Astfel vor creste si veniturile oamenilor dar si veniturile la bugetul de stat si toata lumea câștiga din asta.
Nu am folosit ghilimele pentru ca am citat din memorie, dar in lini marii cam asta a fost declarația. E, in momentul ala am realizat câta dreptate ai in ceea ce scrii pe blog. Citesc blogul tău cu plăcere pentru ca mă regăsesc in multe din afirmațiile tale, dar tot timpul mi s-a părut puțin exagerat. Asta pana aseară. Da, ai perfecta dreptate . Imbecilii astea sunt chiar rupți de realitate.
Așa e, mărim salariile si taxele si toate lumea câștiga
) Dar de unde? Cum pot eu mari salariile, când eu nu măresc producția sau productivitatea. Cum pot eu mari producția, când eu la sfârșit de an nu rămân cu nici un leu de investiții, pentru ca îmi ia statul bani cu japca din buzunar. Si eu chiar nu dau salarii mici …a , dar stai ca statul ia jumătate de salariu brut. Ok, atunci iau un credit si cumpăr utilaje mai performante si măresc productivitatea. Pai nici asta nu prea pot sa fac, ca in România nu îmi poți face absolut nici o previzionare corecta a bugetelor si asta pentru ca statul poate schimba TVA-ul intr-un weekend si uite așa se prăbușesc vânzările si ramai cu credite neplătite. In concluzie nu schimbam nimic, dar ” creștem salariile si astfel toata lumea câștiga”.
http://capitalismpepaine.blogspot.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu