Teatrul sarutului

Inchide-ti amintirea. Acum, nu te mai poti gandi decat la cuvintele astea ce iti rasar prin piele.

Iubesti? Ai sa ma intelegi atunci. Nu o faci? Nu e nimic.

Suferi? Ai sa intelegi si mai bine.

Soaptele ascunse rasar din noapte…. Le auzi?

Mana lui se joaca puerila in parul tau… cuvintele lui le cauta pe ale tale….

Incerc sa iti dau biletul unei iubiri. Ai loc in primul rand in teatrul sarutului. Zambesti cand iti simti inima crestata de emotie.

Soapte……

Saruta-ma. Atat si fara cuvinte.

Cortina se ridica. Suflete in cautare alearga animate de aripi de vis. Pe scena sunt aruncate din ochii publicului Jocul, Intelepciunea, si Iubirea. E delicat. E un dans delicat al unor dorinte perfide.

E o scena, o piesa in teatrul sarutului. La ce te asteptai? Fie ca e da, fie ca e nu, lumea graviteza pe buze de vata de zahar. Sfasiate, fiecare reprezinta inimi, impreuna sunt Soarele.

E un joc al buzelor de pamant. Devin maini ce imbratiseaza fete si trupuri ce formeaza “dragoste”, ochi ce canta frumusetea si par ce zboara in parfum.

E un joc. E teatru.

Saruta-ma.