VANGHELION 2010 - CEARDAS - XIV

DE UNDE SE VEDE TREABA CA TOTUL E BINE CAND RAMANE CA-N TREN 

episodul al XIV-lea  CEARDAS 

In harmalaia generala, in marea de oameni care incercau sa se aseze in formatii dar care nu erau prea decisi in care gasca sa se pozitioneze mai bine, sa se bage mai in fata..., pentru cand o veni ciolanu' sau mai in spate..., pentru cand o fi sa se lepede de Mesia, un barbat se desprinse din multimea zgomotoasa si se duse la Seful Orchestrei. Ii sopti ceva la ureche si-i flutura o hartie de 5.000.000 de euro. Doar Vocea sesiza intamplarea si spuse ca pentru sine: ,,Verestoaie, verestoaie o sa te cam strang de… Nu, nu-i bine! O facusi vere de oaie!”. Barbatul se-ntoarse cu fata la vanghelionii care incepusera sa se-mpinga, sa se scuipe si sa prolifereze cu strambaturi si tzipurituri, numai ce limba noastra stramoseasca poate imagina, iar orchestra ataca in forta un ceardas. Care este. 

Sala amuti, se mai foi putin, apoi incremeni. Toti ramasera cu gurile cascate ca-n ‘49 cand au castigat comunistii alegerile. Dintr-un colt se auzira cateva urlete amestecate cu urale:
-Acuma-i momentu’! Pa ei ca nu-i atenti!
-Traiasca Tinutul Secuiesc! Uraaa!!!
-Guraaa!!! Traiasca Ungaria Mareeee! 

-Moldovaaa, luati-le Moldova! 

-Dobrogeaaaa! Traiasca Bulgaria Mareeee! 

-Banatul! Banatul e sarbesc! 

-Bucovina! Sa le luam Bucovina!
Formatiile se desfacura rapid iar vanghelionii uitand subit de pasiunile lor politice incepura sa se-ndrepte in tacere catre locul de unde incepuse scandalu’, ca sa vada mai bine.
-Ce baaaa....?! Ce zice astia? 

-Ce sa ne luati ba? Pai ce, ni le-ati dat voi? 

-Sa fie de la vinuri, ca le-am dat de toate, de la toti! gandi cu voce tare Marean.
-Iote-te la ei, bai Carolica! Asa iti faceau si tie? zambi Ilic apucandu-l de brat pe rege ca pe un Michael Jackson. Avea oareshce experienta cu regii, mai facuse asta si cu fiu-sau, cu Mishu.
-Ba mai rau! ii raspunse Alteta Sa.
Seful Orchestrei incepu pe gratis si din proprie initiativa ,,Tu Ardeal”.

-Bai baieti, ia veniti voi ba incoa’ si cantati asta cu orchestra! Daca nu stiti va invatam noi. Urlatorii se conformara rapid. Se suira pe podium si sustinura vocal, mai pe romaneste, mai cu cuvintele lor, care cum se pricepura, prestatia orchestrei.
-Asa fratilor, vedeti ca se poate!
-Ia sa vedem, da’ p-asta o stiti? 

Palinca incepu sa curga garla. Toata sala fraterniza. Se aveau ca fratii si se pupau cu totii beti. De fericire. Nu se mai vazuse asa ceva din iarna lui ‘89.
-No bravo! Si-acum hai sa ne bucuram cu totii de urmatorul canticel, ca decat sa ne-ntristam, mai bine un cantec vesel sa cantam:

Vanghelionul continua cacuvantul din poveste inainte mult mai este.