Romanţă pentru monsieur

O femeie dodoloaţă
Mi-a spus verde azi în faţă
Ruşine, monsieur drag
Fiindcă te-ai oprit în prag.
Nu vrei astăzi să petreci
Şi nici pragul să mi-l treci,
Îmi spuneai că nu îţi vine
Să te-atingi cumva de mine,
Că am mâna de tirană
Şi piciorul de grăsană,

Că am ochii-ncercănaţi,
Obrajii sunt prea-ncărcaţi
De farduri şi de o  cremă
Ce te-a băgat în dilemă,
Că am buzele subţiri,
Că-s prea rea şi nu te miri,
Că ziua cotcodăcesc

Mai mult decât e firesc,
Că am spatele curbat,
Fund turtit şi prea bombat,
Paranteză la palpare
Şi pădure pe picioare,
Că am degetele strâmbe,
Mintea coaptă-n microunde,
Că ai vrea să-mi spui mai multe,
Dar nu-ţi pierzi timpul cu slute.
Eu nu-s slută, dodoloaţă,
N-am să-mi pun la gură clanţă,
Dar îţi torn în creier ştire
Sunt slăbuţă-n devenire.