:: Ca o mama...

Titlu: Ca o mama...
Autor:: Enache Andra
Articol: Urmeaza un fel de scrisoare, pe care i-am scris-o verisoarei mele de 14 ani.


Stiam ca o sa te schimbi la un moment dat.
Ca adolescenta te va lua in brate, si iti va da o senzatie placuta. Si tie iti va placea, vei prinde gustul.
Vei trece prin acea schimbare, prin care am trecut si eu. Am suferit ingrozitor, atunci...toata lumea ma acuza de tot felul de lucruri, si imi trecea prin cap: "Astia nu sunt prietenii mei! Prietenii mei m-ar accepta asa cum sunt!". Apoi, mi-am dat seama ca, chiar ei, prietenii tai, te avertizeaza de lucrurile rele pe care le faci, dar te accepta. O sa incerce sa ti le spuna in cele mai delicate feluri, nu o sa-ti reproseze tot ceea ce ai facut.
Poate imi era teama ca si tu vei trece prin aceasta schimbare si vei suferi, nu vei mai fi Anelis cea cuminte, cea de care sa fiu sincera, imi placea mai mult. Aveai ceva special, erai deosebita. Cuminte, cu o latura ascunsa de leu. Acum esti precum "noi" toti. Inca nu ma pot obisnui cu ideea ca esti adolescenta de acum, pentru ca, tot ca o sora mult mai mica te vad.
Dar ai trecut chiar bine, ai reusit sa infrunti totul. Cred ca ai suferit un pic, de fapt sunt sigura de asta. Acum imi pare rau ca nu am putut sa fiu langa tine cand ai avut nevoie, pentru ca stiu cum e sa te lase toata lumea balta, sa te simti singura si fara nimeni langa tine. Dar ar fi trebuit sa ma lasi sa ma aproprii de tine, sa nu fii atat de indiferenta si nepasatoare. Atat de respingatoare. Nu ma pot obisnui cu o Anelis nepasatoare. Tu trebuie sa fii o persoana caruia ii pasa de cei din jur, o luptatoare, o razboinica. Asa ai fost intotdeauna, nu te poti schimba acum.
Singurul lucru care m-a dezamagit la tine a fost faptul ca nu mi-ai incredintat increderea pe care ar fi trebuit sa o ai in mine...ai ajuns sa asculti gura lumii, Anelis? Unde a plecat atunci luptatoarea?
Poate este si pentru faptul ca nu am mai petrecut timp impreuna. Desigur si asta are o mare importanta in relatia noastra.
Schimbarea ta m-a zdruncinat tare. Poate altii nu au observat, dar eu, care te cunosc de cand te-ai nascut si iti stiu fiecare defect incat cred ca as putea scrie o carte despre tine, am observat. Fiecare lucru care s-a schimbat la tine a trecut amanuntit in fata mea, fara ca tu sa vezi. Nu am zis nimic. Ti-am spus ce aveam de spus si te-am lasat sa te descurci, doar esti razboinica, nu?
Vroiam sa-ti mai spun ca persoanele care ti-au reprosat urat, toata schimbarile tale, nu te merita, Anelis..
Nu sunt constienti de faptul ca ei insusi se schimba...poate fara sa-si dea seama...
De acum, am sa incerc sa ma obisnuiesc cu "noua" Anelis, nepasatoare si indiferenta, Anelis adolescenta...
si totusi aceeasi Anelis cu un suflet mare, cat pentru toata lumea...
Poate ca sunt mai rau ca o mama, dar sa stii ca pentru tine, voi fi intotdeauna...
Ai grija, cum si ce faci...

Cu drag,
verisoara ta iubita,
Andra.

P.S: Te iubesc
--
Visitor Ip: 79.119.98.144

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu