Autor:: http://ebobita.wblog.ro/
Articol: Pentru ca afara era ceata.....mi-am adus aminte de o creaţie a unui poet care se studia în şcoală, pe vremea mea. Se numeşte Corul copiilor ucişi, poetul fiind Eugen Jebeleanu. Face parte din volumul "Surâsul Hiroshimei", inspirat de calatoria facuta in Japonia, in anul 1956.
Am învăţat în şcoală să interpreetăm poezia, în general, dar de cele mai multe ori trebuia să ne însuşim comentariile şi interpretările unor specialişti. Uitam,însă, de personalitatea fiecăruia şi de faptul că fiecare puteam să ne imaginăm altceva decât ceea ce era impus. Sunt de părere că o creaţie artistică, de orice fel, poate să aibă multe faţete. Tocmai de aceea, vă supun lecturii această poezie. Sunt convinsă că fiecare va înţelege altceva.
CORUL COPIILOR UCIȘI, de Eugen Jebeleanu
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare …
Oh, azvârliți-ne voi o cărare !
Nu mai cunoaștem drumul către casă
Și ceața este deasă … deasă …
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă …
Nu mai cunoaștem drumul către casă …
Suntem ușori și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul ?
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare,
Unde-i cărarea, doamnă învățătoare ?
Sub talpă n-avem nici un drum, plutim …
Vai, unde-i casa ? Cum să nimerim ?
Și suntem goi și ne cuprinde teama.
Unde e tata ? Unde este mama ?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
( Hiroshima - 広島– Хирошима- 1956, București -ブクレシュチ– Букурещ/-1958 )
--
Visitor Ip: 10.96.34.179
Ma gandesc ce naiba a vrut sa spuna acest Jebeleanu de fapt. Daca ma gandesc mai bine, as crede ca nu are nici o legatura cu Hirishima. Prin anii 50 erau multe drumuri negasite, mamici si tatuci. NU????
RăspundețiȘtergereNu doamna. vrea sa spuna exact ce se intelege. inainte cititi Surisul Hirosimei si apoi poate nu va mai ginditi la tatuci, mamici si alte simboluri comuniste. Si poate mai aflati si ca a primit un premiu pentru volum. dar ma rog...
RăspundețiȘtergerecita ignoranta din partea unora. poeziile nu se citesc ,ca pe articolele de birfe din ziare,ci cu pasiune. cind citesti o poezie trebuie sa simti ca traiesti tu cea ce vrea sa zica autorul. am studiat-o la scoala in anii 1985,in liceu si am plins. acum dupa 24 ani ca am terminat liceul ma emotionez. trebuie sa imaginezi aceasta poezie ca sa intelegi ce spune cu adevarat.
RăspundețiȘtergere