Femeie plecata

Cerul e viu colorat… purpuriu cu vene albastre.
Plec. Incotro? Nu stiu si nici nu conteaza.
De ce plec?
Ca sa nu stau. Sa cunosc lumea si cerul si divinul.
Pasarile ma insotesc cu trilul lor.
Gandurile sunt departe, dar le zaresc. Au un contur bine definit.
Strazile sunt povarnite si sufletul zabrelit.
Inchisoare pentru iubirea mea construiesc.
Sa fie mereu cu mine, in inima, in piele, in minte.
Mirosul asfaltului incins ma trezeste la realitate.
Traversez aleea si intru in parc.
Caut leaganul in care ne-am balansat impreuna atunci, la inceput.
Nu-l gasesc. Ma invart pana ametesc.
Ma asez pe trotuar si imi tin genunchii stransi la piept.
Mi-e dor de mine, de noi.
Incerc sa-mi amintesc privirea lui, miscarea lenta a genelor lungi.
Nu reusesc… Lacrimi sarate si ovale strabat irisul caprui,
Aluneca pe obraz si sapa drum spre barbie, apoi spre piept.
Il cauta pe el… dar inima nu mai e acolo. E gol.
Un gol cat marimea pumnului drept.
Sunt o femeie plecata si fara inima.

4 comentarii:

  1. Minunat poemul!
    M-a intors cu mult, mult timp inapoi in mine.
    Multumesc DoarEu! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu multumesc ca ma citesti. NU sunt poeta... inca invat (chiar acum fac un curs de scriere creativa)... dar scriu ce simt, pentru a ma elibera. Scrisul imi face bine.
    Zile viu colorate, vesele si optimiste!

    RăspundețiȘtergere
  3. Un gind lui DoarEu Femeie plecata
    ……………………………………………………………………
    Hai incearca-ma,du-te pleaca-te lasa-ma desparte-ma,pun pariu ca nu o sa ma doara.(O si cum a durut)
    Ramura groasa care crescuse in jurul taliei tale s-a smuls cu o bucata mare de scoarta de pe sufletul meu cu un zgomot ingrozitor.Amortit de egoul si ambitia mea prosteasca (de mascul) rana n-a durut …atunci.Freeze am spus, si mi-am scuturat toate frunzele.Freeze si mi-am zbircit toate crengutele si radacinutele (crescute cu tine)…de hotarire.
    Pasarelele vise, s-au speriat si au plecat in mare parte in parul tau.Doar citeva, credincioase, mi-au ramas,(mute) si ma intreb daca nu sunt idioate (si iluzorii), de neindeplinit.
    Ei si ce daca pleci, am zis atunci
    Padurea e plina! Si am vazut eu pe acolo o padure … si tanara.
    Sunt nescorburit si vana-I verde ,n-am cum sa ramin copac fara padure(Adrian Paunescu)
    Dar am gustat numai din padurea are uscaturi, chiar daca crengutele lor sunt verzi si proaspete. (Nu stiu cand/cum le-o fi-nvatat mamicuta lor.)

    Si acum stau eu si ma gindesc ,nu era si el o uscatura verde, cind a plecat?
    A luat si leaganul ca sa le dea hutza pe proaspetele crengute.
    Si nu se plinge, dar nu se plinge.
    Falnic creste singur si in sus …. Si face….doar fotosinteza si umbra pamintului.
    Cind si cind ,mai urca pe el cite o buruienuta(urcatoare).
    Durerea ta a fost auzita.
    Pe a lui o suge, o linge in fiecare zi(durerea).
    PS
    Am o urare care sa-ti bucure inima de dimineata :
    Inflori-ti-ar toate florile in primavara aceasta,(si nu vreau sa ma stapinesc) pe peste tot.

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim: Imi doresc sa infloresc... chiar da! Si sa imprastii miros placut in jurul meu. Multumesc pentru ganduri...
    Doareu

    RăspundețiȘtergere