Spun de la inceput ca, desi sunt ateu (da, chiar sunt!), atunci cand vine Craciunul, eu m-apuc si sarbatoresc. Dar nu sarbatoresc numai Craciunul, ci sarbatoresc toata luna Decembrie, cam de cand vine fratele retard (da, stiu, a zis-o Teo p'asta) al lui Mos Craciun, Mos Nicolae, pana dupa anul nou. Si vad Craciunul asta ca pe un prilej pe care-l au romanii de a-si da o mare palma si sa se trezeasca. Nasterea aia de care se tot vorbeste in Biblie ar trebui perceputa de romanii nostri ca pe un motiv de a face ceva asemanator. Sa se nasca in noi bunul simt, sa se nasca in noi spiritul de bunatate, dorinta de a munci si de a face ceva bun pentru noi, pentru Romania. Vreo cativa ar sari de fund in sus si m-ar apostrofa ca ei au bun simt, au bunatate in suflet si chiar muncesc, dar, s-o demonstreze prin fapte i-as ruga. Altii mi-ar spune ca sarbatoarea cea mai potrivita ar fi Pastele...
[...] fac o mic paranteza neprogramata pentru ca, in timp ce scriam si-mi nascoceam neuronii de cuvinte, in AIMP2 (nu ,,mai'' folosesc Winamp) a inceput sa ruleze "Guess Who - Locul potrivit", o melodie exceptionala lansata de unu' din aia care injura in melodii si care-i indeamna pe copii numai la tigari, alcool, tarfe si droguri... oare? [...]
Revenind totusi, spuneam ca alti oameni mi-ar spune ca cea mai potrivita sarbatoare pentru ideea de la care am plecat eu ar fi Pastele, intrucat atunci, scrie in Biblie ca a murit unu' si a inviat dupa 3 zile. Astora le spun eu ca la noi n-are ce sa invie. Intrucat n-a fost ceva bun vreodata in noi. A fost ceva, dar a fost in trecut, pe vremea cand stramosii nostri faceau lucruri marete pentru tara asta. A fost in ei, nu in noi. Noi doar trandavim si asteptam sa ploua cu de toate din cer.
Parafrazandu-l pe un nene care spera ca poate minti poporu' cu televizoru', as dori sa numesc sarbatorile de iarna "sarbatorile bunului simt", pentru ca, avem nevoie sa se nasca in noi acest bun simt si mai departe, tot ceea ce ne trebuie ca sa scoatem tarisoara asta din mocirla in care am bagat-o noi cu manutele noastre. Stiu ca-s prea visator si ca ma duc prea departe dorindu-mi prea mult, dar, spre deosebire de altii, macar fac ceva, cat ar fi de putin; ma gandesc la ceva. Poate exagerez, poate nu exagerez. Dar te provoc sa-mi argumentezi una din optiunile astea doua, oricare ti s-ar parea tie aia veridica!
P.S.: Ca bonus, ia d'aci:
Cu drag, al vostru, eu!
Si eu vedeam lucrurile in negru tot asa ca si tine pana mai acum vreo sase luni.
RăspundețiȘtergereAm umblat asta vara prin nordul Olteniei, Tara Hategului, Tara Fagarasului, Bran, Moeciu... Ma rog, alta Romanie, alti romani.
Tara este foarte heterogena si-n general tindem sa generalizam dupa locurile prin care bantuim. Apoi, mai este si televiziunea care ne arunca in sufragerie numai puroaie.
Iti propun un exercitiu : fa un tur de tara cu masina si dupa ce vezi Bucovina, Maramuresul, Ardealul, Banatul... mai incearca inca o data exercitiul cu bunul simt. S-ar putea sa ti se para putin altfel. Romanii inca sunt asezati in straturi si bunul simt inca exista, dar n-o sa-l vedem niciodata la televizor... :)
Ardealul, Banatul, Oltenia, Muntenia si Dobrogea le-am trecut in portofoliu. Imi lipsesc Bucovina si Maramuresul. Dar sper sa le pot colinda cat de curand. Si da, mi s-a parut o alta lume o data ce-am descalecat Carpatii, si poate, daca traim acolo, altfel vedeam situatia. Dar stau in Ploiesti si vad situatia cum o vad.
RăspundețiȘtergere