Copile

Copile,trezeste’te,
E dimineata.
E alb afara, ninge,
E cald in casa,e frumos,
Micul dejun e gustos..
Copile,unde te gandesti?
Exprima’ti starea,invata sa vorbesti
Invata sa mergi,cineva in sufragerie te asteapta,
Adu’ti aminte de tine.
Copile,dulce copile,
Cu piele argintie,cu podoaba aramie,
Ce frumos zambeai cand erai cu ea
Si ce trist ramaneai cand pleca…
Draga de ea,ce zambet ironic avea
O privire stearsa,o voce mult prea intepatoare
Un fund mult prea tare,
O atingere mult prea scumpa.
Cerea mai mult decat oferea.
Draga de ea,dulcea Fecioara,
Cand o vedeai,te blocai,
Da,o fire asa suava…
Se aseza frumos in poala ta,
Te mangaia,te dorea,
Dar nu o iubeai,te amageai,
Te deranja,respiratia ei te infunda,
Pielea ei te alunga,
Limba ei…mult prea aspra,
Pentru suflul tau melancolic si nemangaiat…
Copile,dragul meu copil,
Zambeste,ea nu mai exista.
E intr’un sicriu.da..intr’un sicriu al vietii,
Timpul a marcat’o ,faptele s’au intors toate.
In sufragerie,o noua fiinta,
Pe canapea…se va naste o noua dorinta,
Priveste’o…iubeste’o…
Daruieste’i tot ce ai pastrat pana acum,
Tot ce ai mai bun…
Cu ea poti sa fii poet,spectator sau actor,
Cu ea poti sa fii oricum
Ea te iubeste..ea te iubeste oricum.