Semne


Semne proaste anul are

autor: FrontPress 31.12.2012
ciu ciu1.  Guvern nou – foame mare, reforma mica
Noul guvern nu a facut nimic in directia reformei. Nu doar ca nu a facut nimic, dar a dat cateva semnale chiar penibile. Umflarea posturilor si a structurii sunt un semn ca noua putere este tare infometata si cat mai multi vor ciolane ideal cat mai mari. Un articol extrem de deprimant deoarece contine cifre cutremuratoare cu privire la cate posturi, functii si “deconcentrate” si-au impartit noii veniti este publicat in ziarul Gandul.
Nu doar ca umflarea posturilor este intr-adevar un scuipat pe obrazul tutoror celor care si-au pus speranta ca vom scapa de hotii, lenesii, incompetenti, coruptii si inutilii din sectorul public, dar prima miscare denota si orientarea noilor veniti: catre ciolan. Ca orice om care incepe o treaba si noul guvern a aratat incotro priveste: nu spre reforme structurale, nu spre strategii de dezvoltare a unei infrastructure sau de atragere a investitorilor, nu de o reforma reala in sectorul public unde inca sunt ineficiente crase, nu de gasirea unei solutii sau macar prezentarea unor potentiale directii de atacare a unei probleme deosebit de imense: deficitul fondului de pensii. Prima lor grija dupa imparteala ciolanelor din guvern a fost impartirea ciolanelor din restul statului pe care tocmai au pus gheara.
Cu privire la reforma, noii guvernanti nu doar ca nu au nici o strategie si nu au aplicat nici o masura relevanta, tot ce a fost pana acum rezumandu-se la vorbe si promisiuni ca si cum campania electorala nu s-ar fi terminat. Cel mai evident semn al incapacitatii organizatorice a noii puteri este insasi haosul in impartirea ministerelor si greutatea cu care s-a ajuns la o formula finala desi era evident de mult cine va castiga si cu cat va castiga. Daca nu au fost in stare sa faca o strategie de organizare a guvernului avand la dispozitie timp berechet inainte de acest moment, cum vor fi in stare sa guverneze ei Romania in vremuri de intetire a crizei economice.
2. Economia cade lent dar sigur
Ca economia romaneasca este bolnava, o stim inca din 2008. Ce economie cat de cat asezata cade cu 7% dupa ce a crescut cu 7%? S-a schimbat ceva esential din 2008 in economia romaneasca? Sa luam pe rand problemele aparute inca din 2008 si care au continuat an de an:
- s-au taiat creditele; fara credite, nu poate sa existe economie;
- au crescut impozitele; desi afecteaza economia pe moment, principala problema cu cresterea impozitelor este ce te faci daca vecinii tai au impozite mai mici, dupa ce si-asa au infrastructura mai buna si salarii mai mici; unde se vor duce potentialii investitori si poate chiar firmele din tara ta?
- au fost inchise mii de firme; sa zicem ca asta nu e tocmai rau: selectie naturala; nu conteaza cate au fost inchise ci diferenta intre firme inchise si firme deschise; nu cred ca are rost sa dau cifre;
- au scazut drastic investitiile; dupa ce s-a furat tot ce s-a putut in tara asta, au mai ramas cativa munti de aur si terenurile agricole; investitii in economie care sa duca la locuri de munca si impozite platite la stat nici nu mai putem sa visam, atat de prost stam la investitii; instabilitatea politica a fost doar cireasa de pe tort in deturnarea eventualilor rataciti care s-ar fi gandit sa investeasca la noi;
Pe langa aceste probleme legate oarecum si de criza pornita in 2008, Romania a mostenit din trecutul indepartat unele probleme structurale care si-asa ne-ar fi dus in criza chiar daca nu exista 2008. Cateva dintre acestea sunt:
- birocratia si legislatia anti-investitii; nu are rost sa detaliem;
- companiile de stat si regiile autonome capusate; unele chiar de interes strategic nici nu pot si nici de-ar putea fi privatizate nu le va lua nimeni decat pe nimic deoarece au fost mentinute sa mearga pe minus (adica au fost supte) pana au fost bagate sub apa; iata doar un exemplu: CFR Marfa este o gaura neagra;
- lipsa unei infrastructuri rutiere si energetice; la cat de firava este economia romaneasca, reteaua de drumuri este deja supraincarcata si o dezvoltare economica durabila nu se poate face cand ai costuri mari; politicienii romani inca nu sunt capabili sa inteleaga ca atunci cand drumurile sunt supra-incarcate, firmele pierd bani ceea ce se reflecta in profituri, in taxe, in locuri de munca si in competitivitate; in domeniul energetic se fura probabil cel mai mult; bagarea in faliment a Hidroelectricii nu a fost decat o metoda de a schimba baietii destepti; pana nu se va vedea in pretul platit la factura diferenta, orice se face in acest domeniu nu este decat lupta pentru ciolan; pe langa asta, nu putem sa dezvoltam economia romaneasca platind energie la preturi europene, nu avem cum, oricat de mult ar creste tehnologizarea si productivitatea; in economie si momentumul conteaza, dezvoltarea, acumularea, dobandirea unei mentalitati pro-eficienta nu se face dintr-odata pusi in fata unui pret la energie similar celor din vest;
S-a schimbat ceva esential in bine in economia romaneasca intre timp? Desi neesentiale, ar fi cateva lucruri de mentionat:
- s-au micsorat salariile, deci au scazut costurile; pe langa faptul ca a provocat un exod in masa in afara, beneficiul parelnic al reducerii salariilor este cu doua taisuri caci loveste si in consumul intern si prin urmare in cerere, deci tot in economie se rasfrange efectul; beneficiaza insa exportatorii;
- prin devalorizare a crescut exportul; au castigat insa cativa: cei 2-3 producatori mai mari si exportatorii de resurse care insa platesc redevente minore si exploateaza bogatiile comune exclusiv in avantajul lor;
- agricultura creste, caci este singurul sector in care strainii au investit imens tocmai pentru ca noi nu suntem in stare sa fructificam bogatia imensa pe care o constituie solul si clima din Romania; din pacate, nu beneficiază prea multi de cresterea din agricultura; locurile de munca sunt putine caci acum exista utilaje performante; taxe si impozite mai slabut, caci scheme de evaziune sunt multe si statul nu e capabil sa le combata;
3. Problemele societale
Dezechilibrele economiei romanesti si criza mondiala au afectat evident mai multe categorii. Principala categorie au fost profesionistii, oamenii de valoare care s-au saturat sa munceasca pe nimic, sa plateasca impozite si taxe si sa fie condusi de niste imbecili. Emigrarea este supapa prin care mare parte din profesionistii – care cine stie cum mai cresc pe-aici in pofida unui sistem deficitar de educatie si a unui atac permanent asupra valorii – se scurg in afara. Procesul este atat de bine pus la punct, atat de uns si de fluent incat nu am exagera daca am spune ca este unul predeterminat. Daca am fi rautaciosi, am putea spune ca Romania este antrenata ca o tara de export de forta de munca: doctori pentru Germania, agricultori pentru Spania, ingineri si ingrijitoare pentru Italia, cercetatori pentru Elvetia si Suedia, IT pentru toata Europa de Vest si America etc.
De aici s-a ajuns ca sistemul educational sa fie atractor pentru non-valoare si ca sistemul medical sa functioneze la limita subzistentei prin exdodul medicilor si asistentilor. Poporul roman este atacat asadar prin doua directii:
- educational – distrugerea unei sanse de mai bine, tinerea sub control prin promovarea non-valorii si eradicarea potentialului de dezvoltare prin educatie;
- medical – anihilarea celor slabi si „inutili” sub stindardul austeritatii si al lipsei de bani;
Unul dintre factorii care au dus la disolutia societatii a fost si pervertirea justitiei (nu ca ar fi fost vreodata justitia prea performanta in Romania). Supusa permanent politicului si manipulata evident dupa cum este schimbata clasa politica, justitia a esuat in impartirea dreptatii si stabilirea unui climat de incredere si egalitate de sanse. Daca in anii anteriori se gaseau scuze (tranzitie, sistem ticalosit, aliniere la normele UE), chiar dupa atatia ani de cand suntem integrati nu cred ca este intamplator ca avem un sistem judiciar atat de impotent macar in pedepsirea cel putin a catorva hoti si corupti.
Degradarea mass-mediei este o alta boala cronica care a lovit Romania mai ales in 2012. Nu ma refer aici doar la manipulare si lipsa de profesionalism. Mass-media romaneasca a involuat insa intr-un ritm accelerat si este greu de spus daca starea de tensiune, deziluzie si pesimism este provocata de mass-media sau mass-media degenerata este o consecinta a saraciei avansate care naste astfel de monstri. Lovita puternic de criza, mass-media a functionat din 2008 doar ca instrument de propaganda. Nici un trust media din cele existente nu a trait si nu traieste doar din publicitate si evident are o misiune clar stabilita si o orientare explicita. Nu s-a mai obosit nici o televiziune si nici un ziar sa mentina echidistanta iar razboiul intre haitele de politicieni s-a transferat in media cu toate mizeriile specifice unui razboi. Dar nu doar pe plan politic a decazut mass-media. Setea de audienta si stresul financiar a facut ca ratingul sa dicteze in masura de 100% si prin urmare gloata a biruit: trivialitatea, infantilismul, imoralitatea, decadenta si senzationalul sunt principalele ingrediente care formeaza melanjul oricarei productii mediatice. Fara acestea, ghilotina audientei taie orice tentativa de a iesi din cadru.
4. False iluzii europeniste
Daca Europei i-ar pasa de Romania, toti banii destinatii fondurilor europene ar fi folositi pentru subventionarea costului energiei electrice pentru firmele romanesti. In loc sa fie consumati miliarde de euro pe proiecte aiuristice, inutile, total ineficiente si evident directioante catre clientela politica, daca Europei i-ar pasa, ar directiona aceste fonduri acolo unde chiar ar ajuta economia romaneasca sa se stabileasca cat de cat pe fundamente solide. Toate celelalte ar urma ulterior ca consecinta a dezvoltarii economice. In rest, in privinta principiilor democratice, am vazut cum stam la UE …
5. Concluzii
Ne aflam la trecerea dintre ani intr-un moment de relativa pace ca consecinta a terminarii scandalului politic si aruncarii in plan aspirational a unor promisiuni fantasmagorice a noilor guvernanti care au in vedere mai ales pe cei saraci. Ganditi-va la milioanele de pensionari care se bucura acum ca le vor fi marite pensiile si la milioanele de angajati care acum primesc salariu minim si li s-a promis aproape dublarea acestuia in urmatorii ani. Atatea sperante desarte si atatea iluzii care vor fi anihilate violent inca dupa primele mariri de preturi care vor urma dupa 1 Ianuarie. Si acestea nici macar nu sunt legate de inrautarirea situatiei economiei mondiale inca tinuta ostatica bancilor zombie falimentare care blocheaza reasezarea dezvoltarii pe fundamente sanatoase. De asemenea, chiar daca in 2013 nu va porni nici un razboi care sa explodeze pretul petrolului si sa dea jos cu cererea externa care mai ne tine cat de cat pe linia de plutire, avem totusi o mare problema: DATORIA.
Datoria nationala, inflatia, costul creditatrii, scadenta la FMI, deficitul bugetar, balanta de plati, insolventa bancilor, riscul de tara, razboaiele valutare – tot atatea fantome ale trecutului recent de care pentru moment am cam uitat dar care se vor transforma in curand in probleme tangibile si spinoase cu care vom fi nevoiti vrem-nu vrem sa ne luptam in viitorul an.
Nu putem predinte actualei puteri sa ne scoata din criza, asa cum nu putem predinte unui retardat sa rezolve o ecuatie de gradul doi. Romania va reusi insa sa se elibereze atunci cand daca macar nu va avea politicieni mai priceputi, va avea politicieni care nu fac nimic diferit de cei dinaintea lor. Nu credeam ca noua putere sa apuce atat de repede sa dea drumul la dezmat in toate privintele, dupa suferintele si taierile inumane suferite de poporul roman in anii anteriori. E adevarat ca taierile au fost nechibzuite, prost luate si ca amplitudine si ca temporizare si ca lipsa de alternative si ca lipsa oricaror alte masuri. Din respect insa pentru aceste suferinte, puteau USL-istii macar sa mai astepte cu rosul ciolanelor si sa arate mai intai ca produc ceva. Prin actiunile lor insa nu dovedesc decat ca sunt inca o haita de talhari care ne jupoaie la dumul mare.
Poate nu intamplator in ultimele zile am sesizat mai multe semnale in media in directia monarhiei. Se discuta despre rege, cum era pe vremea monarhiei, cat de mult a suferit regele Mihai, etc, etc. Nu m-ar mira ca acestea sa nu fie doar semnale aleatoare sau refulari ale pesimismului actual prin rumegarea de iluzii ci chiar pregatirea terenului (sau lucrarea la un plan B) pentru ce va urma in cazul  destramarii totale a societatii romanesti in anul care vine.
La multi ani! Din pacate multi ani vor fi in criza din ce ince mai profunda … De Gigel Chiazna

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu