:: Isarlîk

Titlu: Isarlîk
Autor:: http://ebobita.wblog.ro
Articol: În anul 1895, într-o zi de 18 martie, s-a născut Ion Barbu, poet şi matematician român. Avea să se stingă în anul 1961.

Pe numele lui adevărat, Dan Barbilian, poetul scria cu mai mult timp în urmă :

"Pentru mai dreapta cinstire
a lumii lui Anton Pann"

ISARLÂK

La vreo Dunăre turcească,
Pe şes veşted, cu tutun,
La mijloc de Rău şi Bun
Pân'la cer frângându-şi treapta,

Trebuie să înflorească:
Alba,
Dreapta
Isarlîk!

Ruptă din coastă de soare!
Cu glas galeş, de unsoare,
Ce te-ajunge-aşa de lin
Când un sfânt de muezin
Fâlfâie, înalt, o rugă
Pe fuişor, la zâna-în fugă…

*

- Isarlîk, inima mea,
Dată în alb, ca o raia
Intr-o zi cu var si ciumă,
Cuib de piatră şi legumă
- Raiul meu, ramâi aşa!

Fii un tîrg temut, hilar
Şi balcan – peninsular…

La fundul mării de aer
Toarce gâtul, ca un caer,
În patrusprezece furci,
La raiele;

rar, la turci!
Beată, într-un singur vin:
Hazul Hogii Nastratin

*

Colo, cu doniţi în spate,
Asinii de la cetate,
Gâzii, printre fete mari,
Simigii si gogoşari,
Guri cască când Nastratin

La jar alb topeste in,

Vinde-în leasă de copoi
Caţei iuţi de usturoi,
Joacă, şi-în cazane sună

Când cadâna curge-în Lună.

*

Deschideţi-vă, porţi mari!
Marfa-aduc, pe doi măgari,
Ca să vând acelor case
Pulberi, de pe lună rase,
Şi-alte poleieli frumoase;
Pietre ca apa de grele,
Ce fireturi, ce inele,
Opinci pentru hagealîk

- Deschide-te, Isarlîk!

Să-ţi fiu printre foi un mugur
S-aud multe, să mă bucur

La rastimpuri, când Kemal
Pe Bosfor, la celalt mal,
Din zecime, în zecime,
Taie-în Asia grecime;

Când noi, a Turchiei floare,
Intr-o slavă stătătoare

Dăm cu sâc
Din Isarlîk!

Sper să vă placă şi să simţiţi parfumul altor vremuri, poate mult mai aşezate decât acum.
--
Visitor Ip: 10.96.34.179