“Orice mama buna are obiceiul ca seara tarziu, cand copiii dorm, sa cotrobaie prin gandurile lor sis a puna totul in ordine pentru dimineata urmatoare, asezand la loc toate lucrurile care au luat-o razna in cursul zilei. Daca un copil ar sta treaz (dar cine poate oare?), si-ar vedea mama trebaluind prin gandurile lui si arurmari-o cu mare interes. E ca si cum ai face ordine prin sertare. Presupun ca si-ar vedea mama in genunchi, zabovind asupra continutului, uneori plin de haz, intrebandu-se unde oare ai putut culege un lucrusor anume, avand si surprise placate si mai putin placate, strangand cate ceva la piept de parca ar fi un pisoi, aruncand altceva cat colo. Dimineata cand te trezesti, toate rautatile si dorintele urate cu care te-ai dus la culcare au fost impaturite de zeci de ori si, asa mici-mititele, au fost puse puse la fund in sertarul cu ganduri; sus, la vedere, bine aerisite, au fost intinse gandurile tale frumoase, gata sa le iei in primire.
Nu stiu daca ati vazut vreodata o harta cu gandurile cuiva.
Cateodata, calatorind prin gandurile copiilor ei, doamna Darling gasea lucruri de neinteles, dar nimic nu o nedumirea mai tare decat cuvantul Peter. “
Nu stiu daca ati vazut vreodata o harta cu gandurile cuiva.
Cateodata, calatorind prin gandurile copiilor ei, doamna Darling gasea lucruri de neinteles, dar nimic nu o nedumirea mai tare decat cuvantul Peter. “
Mama
de Claudia Groza
Mereu mi-a plăcut cuvântul mama.
Îmi iubesc mama şi o ador
M-a învăţat să merg şi să iubesc
Mi-a dăruit frumuseţe şi umor,
Zâmbet, credinţă, încredere şi zbor.
Vreau să devin mamă!
Îmi doresc de mor acest statut nemuritor.
Să mă umflu în pântec cu dragoste şi divin,
Să dau mângâiere, suflet, suspin,
Să reinventez cuvântul joacă,
Să zburd pe câmpie şi prinzând fluturi,
Să desenez nori şi stele şi lună şi soare,
Să spun poveşti cu Ilene Cosânzene
Să-l învăţ să iubească, să spere, să ajute,
Să se roage, dar mai ales să mă ierte.
Îmi iubesc mama şi o ador
M-a învăţat să merg şi să iubesc
Mi-a dăruit frumuseţe şi umor,
Zâmbet, credinţă, încredere şi zbor.
Vreau să devin mamă!
Îmi doresc de mor acest statut nemuritor.
Să mă umflu în pântec cu dragoste şi divin,
Să dau mângâiere, suflet, suspin,
Să reinventez cuvântul joacă,
Să zburd pe câmpie şi prinzând fluturi,
Să desenez nori şi stele şi lună şi soare,
Să spun poveşti cu Ilene Cosânzene
Să-l învăţ să iubească, să spere, să ajute,
Să se roage, dar mai ales să mă ierte.
MINUNAT!
RăspundețiȘtergereMulttumesc.. si postare ta e superba...
RăspundețiȘtergereGanduri bune si imbratisari cu admiratie!