Gândul

Gândul pleacă vagabond spre nicăieri.
Îl rog să se întoarcă.
Mi-e teamă de singurătate,
Şi de penibilitate.
Cum să rămân fără gânduri?
El nu vrea cu niciun chip.
Spune că s-a săturat până peste cap de sufletul meu trist.
Îi promit că iau antidepresive
Şi voi fi veselă
Şi blândă şi înţelegătoare.
Se întoarce pe jumătate,
Mă priveşte ştrengar,
Îşi aruncă fularul pe umăr
Şi pleacă hoinar.