:: Cronica unui divort anuntat

Titlu: Cronica unui divort anuntat
Autor:: http://www.noapteaiguanei.ro
Articol: Se leaga casatorii. Se divorteaza. Lumea traieste. Lumea invata. Lumea se invata. Oamenii descopera. Si se descopera. Dupa relatii de concubinaj de 1, 3, 10, sau 15 ani, se casatoresc. Apoi, la 1 an, sau poate mai tarziu, se intalnesc la tribunal. Divorteaza. Apoi se impaca si isi reiau convietuirea. Alteori nu este asa.

Se casatoresc cu prieteni de pe bancile scolii si traiesc fericiti pana la adanci batraneti sau pana cand "moartea ii desparte."

Sunt cupluri in care, la varsta senectutii, unul din parteneri "da in mintea copiilor" si i "se face de duca".

Am cunoscut cupluri ramase casatorite (in sensul legal), dar despartite doar in fapt, din motive religioase. Nu stiu daca acele religii permit acea "despartire in fapt"… despartirea este despartire…

Oamenii nu ar trebui sa se simta incorsetati in aceasta institutie a casniciei, pentru ca, daca nu se mai poate salva nimic, totul nu va fi decat un amar cosmar.

Nu, Doamne fereste, nu sunt impotriva casatoriei, ci doar a relatiilor "fortate". Aud destul de des: "nu mai suport, o sa ma omor intr-o zi. Viata mea este un calvar"… "de ce nu te desparti?" - "ce-ar zice lumea, ce-ar zice prietenii, ce-ar fi in fata Celui de Sus…?"

Divortul este privit, in cele mai multe cazuri ca un fenomen negativ. Cand se afla despre un cuplu ca s-a despartit, prima tendinta este sa se prezinte "condoleante" – "Vai, ce rau imi pare…" si urmeaza, in majoritatea cazurilor: "eu credeam ca aveti o relatie perfecta!"… Nimeni nu intreaba "de ce", dar, imediat incep sa apara "presupunerile". "Cred ca el este vinovat, nu pare baiat de casa" sau "am vazut-o, nu o prea interesa viata de cuplu…'

De fapt singurii care stiu de ce sunt doar cei doi. Si nu intotdeauna trebuie sa existe o "vina". Daca ei au ajuns la concluzia ca relatia nu mai poate continua, se pot desparti in mod amiabil. Un divort trebuie sa fie precum o casatorie: de comun acord.

Sunt, bineinteles cupluri, in care unul dintre parteneri nu are "sot/sotie de lasat". Poate ca acestea sunt cele mai numeroase.

Nimeni nu poate sta alaturi de un om fata de care nu mai nutreste nici un sentiment, sau, mai rau, fata de care are sentimente de ura.

Ii dau dreptate 100% lui Camil Petrescu in "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" – "Cu ce drept sa ucizi o femeie care nu te mai iubeşte? N-ai decât să te desparţi. Dragostea-i frumoasă tocmai pentru că nu poate cunoaşte nici o silnicie. E preferinţă sinceră. Nu poţi să-mi impui să te iubesc cu sila" si: "Admiteţi dumneavoastră dragoste cu sila? Dacă o femeie zice "nu-mi mai placi… să ne despărţim"… Poţi dumneata să spui: "nu… eşti condamnată pe toată viaţa, n-ai drept s ă divorţezi…" Da?

Si, bineinteles citatul este valabil pentru ambele sexe.

Nu vi s-a intamplat, invitati fiind la o nunta sa va uitati la proaspetii insuratei si sa va spuneti: "mare minune daca vor sta un an impreuna!"? De multe ori, privind din afara, fara acea implicare emotionala, cuplul nereusit sa se vada ca este nereusit. Orbiti de dragoste, ei nu vor auzi niciodata.

De curand, am intalnit o tanara. Mergea la rude sa "imparta" invitatii la nunta ei. "Singura? eu stiu ca pentru a invita la nunta se merge in doi". "Da, asa e, dar noi nu ne prea intelegem". "Si de ce va mai casatoriti?" "N-avem ce face. Parintii lui au aranjat totul, restaurantul a fost arvunit, ne-am cumparat haine de nunta… dar asta acum un an, ca trebuie sa rezervi la restaurant cu un an inainte, plus ca, noi suntem de 3 ani impreuna, ce-o sa zica lumea daca nu ma marit… ca sunt o parasuta si ca nu ma ia?…"… n-am avut cuvinte.

In mod cert va urma o perioada de calvar pentru amandoi, vor gasi noi motive de cearta, isi vor imparti cadourile si banii primiti in dar… si vor deveni apoi… SINGURI.
--
Visitor Ip: 95.76.228.242

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu