Steagul de lupta al LEGIONARILOR lui AVRAM IANCU a fost scos de la licitatie. Vadim Tudor, adevaratul proprietar?
Steagul de luptă al uneia din legiunile eroului naţional Avram Iancu, realizat din pânză, mătase şi broderie din fir de argint, s-a dorit să fie vândul marţi la licitaţie pentru suma de pornire de 10.000 euro. După intervenţia unor jurnalişti, precum Victor Roncea, obiectul de patrimoniu a fost retras de la vânzare. În acelaşi timp, Gheorghe Funar susţine că adevăratul proprietar este Vadim Tudor, care doreşte să vândă acest obiect valoros pentru a scăpa de datorii.
“Cum a ajuns, asadar, o piesa de muzeu pe taraba Artmark, la dispozitia unui cumparator din orice colt al lumii? De ce nu exista o legislatie prin care astfel de bunuri de patrimoniu national, in momentul in care ajung spre vanzare, sa fie mai intai oferite – obligatoriu – Ministerului Culturii, pentru a fi achizionate de catre stat? Ce face, desigur, si SRI-ul, obligat sa apere astfel de valori inestimabile nationale? Cum previne instrainarea unor astfel de bunuri, de exemplu, chiar in acest moment?! Ne batem cu pumnii in piept ca vrem sa recuperam Tezaurul Romaniei de la Moscova – pe buna dreptate – si in acelasi timp Tezaurul Romaniei se pulverizeaza, sub nasul nostru, la Bucuresti”, a scris Victor Roncea pe blogul personal.
Steagul de luptă, cu însemne religioase ortodoxe şi ornamente tricolore, a fost până la urmă retras din licitaţia organizată de Artmark marţi în Capitală, după ce Ministerul Culturii a solicitat să participe la procedura de achiziţie a acestui lot.
“Pe de o parte datorită rugăminţii Ministerului Culturii de a-i da posibilitatea finalizării procedurilor interne şi obţinerii de fonduri pentru a participa la achiziţie, pe de altă parte date fiind neclarităţile de ultimă oră cu privire la regimul juridic asupra proprietăţii steagului, casa a decis amânarea vânzării lotului 60″, au anunţat reprezentanţii Artmark.
Steagul aparţine, potrivit organizatorilor licitaţiei, unui român stabilit în Germania, care l-a moştenit de la înaintaşii săi. Gheorghe Funar, recent ales în funcţia de preşedinte al PRM, afirmă însă că valorosul obiect de patrimoniu ar fi scos la vânzare prin interpuşi de însuşi Corneliu Vadim Tudor. În trecut, europarlamentarul se lăuda că se află în posesia acestui steag. Informaţia apare inclusiv într-un interviu acordat de Vadim ziaruluiAdevărul în 2010. Potrivit lui Gheorghe Funar, steagul i-a fost dăruit lui Corneliu Vadim Tudor, în anul 2008, de către un român din localitatea Baia de Criş, în timpul Manifestărilor Naţionale de la Ţebea.
“Românii din ţară şi străinătate au aflat, din mass-media, că în Germania a fost scos la vânzare steagul de luptă al Eroului Naţional Avram Iancu. Piesa de colecţie, de o raritate absolută, a fost oferită organizatorilor licitaţiei, Casa Artmark, de un român stabilit în Germania, care se spune, în mass-media, că l-ar fi moştenit de la înaintaşii săi. Adevărul este cu totul altul ! Acest steag de luptă al Eroului Naţional Avram Iancu i-a fost dăruit lui Corneliu Vadim Tudor, în anul 2008, de către un brav român din localitatea Baia de Criş, în timpul Manifestărilor Naţionale de la Ţebea. Donatorul se mândrea cu faptul că acest steag de luptă al lui Avram Iancu l-a moştenit de la strămoşii săi, care l-au păstrat cu multă sfinţenie, inclusiv în timpul ocupaţiei străine. (…) În perioada în care a fost preşedinte al P.R.M. şi vicepreşedinte al Senatului României, Corneliu Vadim Tudor s-a mândrit cu acest drapel pe care l-a avut expus în biroul său de la sediul P.R.M. din Bucureşti şi, de mai multe ori, l-a prezentat la emisiuni televizate. (…) fostul membru al P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, pentru a scăpa de cei cărora le datorează mari sume în euro şi în lei, în urma proceselor pe care le-a pierdut, şi-a donat cea mai mare parte din avere către una din fiicele sale, iar bunurile mobile din casă, inclusiv cele din colecţia cu care se lăuda, le-a scos la vânzare în ţară şi străinătate. Printre acestea se află şi steagul de luptă al Eroului Naţional Avram Iancu, o piesă inestimabilă ca valoare pentru Poporul Român. Întrucât nu şi-a găsit cumpărători în ţară pentru suma de cel puţin 10.000 euro, Corneliu Vadim Tudor a apelat la un prieten din Germania, din Frankfurt pe Main, cu rugămintea de a scoate la vânzare steagul de luptă al Eroului Naţional Avram Iancu, la o casă de licitaţii”, susţine Gheorghe Funar, conform unui comunicat de presă.
Eroul românilor ardeleni s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848, Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate.
Atrocităţile antiromâneşti, punerea greoaie în practică a legii privitoare la desfiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzul guvernului revoluţionar ungar de a acorda libertăţi naţionale românilor şi votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea forţelor revoluţionare române şi ungare şi la ridicarea ţărănimii la luptă pentru rezolvarea problemei sociale şi a celei naţionale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit astfel conducătorul oştii ţărăneşti antirevoluţionare. În fruntea acestei oşti şi în colaborare cu autorităţile militare imperiale austriece a organizat apărarea în Munţii Apuseni şi a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluţionare maghiare, superioare ca număr şi ca armament, câştigându-şi renumele de “Crai al munţilor”.
Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea, conducătorul răscoalei ţărăneşti din 1784. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (greco-catolic) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar, lung de peste 2 kilometri, pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Sursa: FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu