Deloc. Au inceput sa vina fratii la mine, au inceput de dimineata cu ale lor. Ii iubesc pe oamenii astia...de la departare.
Abia astept sa treaca minunatul Craciun si sa plece. Vreau anul asta sa stau singura toata ziua, sa mananc o felie de cozonac si sa-mi fac tabieturile. Vreau pe seara sa ma intalnesc intr-un bar cu o prietena si sa vorbim de ale noastre, si vreau apoi sa ajung acasa, sa ma instalez intre paturi, sa am un film bun si o cana de ceai. Atat.
N-am inteles niciodata nevoia unora de a face mare tamtam. Eu vreau sa dorm pana la 3, sa mananc o salata, sa fie liniste si poate, poate, doar lumini de brad.
Nu mi-a placut niciodata Craciunul. Nici cand eram mica. Ajunul, da. Dar nu ziua cea mare, nu chestia asta cu statul la masa, servit la masa, asezat tacamuri, vorbitul ala despre nimicuri, certuri inevitabile peste pahare. Nu mi-a placut niciodata Craciunul.
Nu-mi place sa stau la masa cu oameni multi, nu-mi place sa ma-ntind la masa de-a obligatelea, fiindca asa se cade. Nu-mi place Craciunul. Si anul asta sunt doar eu impotriva curentului... Cred totusi c-am sa ies cu o prietena intr-un bar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu