Tara tunurilor: cum s-au facut TIGANII stapani pe spitalele romanesti
Şapte unităţi spitaliceşti sunt în proprietatea mafiei imobiliare, a celebrelor clanuri ţigăneşti care stăpânesc Timişoara.
Unicat în România, ţara tunurilor:
clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi
spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega,
dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu
bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public,
legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii
au cerut preţuri exorbitante.
n spate se afla mafia imobiliară locală,
care le-a cumpărat ulterior la preţuri “confidenţiale”. Vişinel Stancu a
devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo “e casa lui”. Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea.
Nu mai aveau ce lua şi s-au gândit la spitale
Să le numărăm: cele două sedii al
Sanepid, sediul Direcţiei de Sănătate Publică, două aripi ale Spitalului
de Copii, secţia de Chimioterapie a Spitalului Judeţean şi Dispensarul
TBC aparţin clanurilor ţigăneşti din Timişoara. Şapte la număr.
Orientarea mafiei imobiliare spre
patrimoniul sanitar a fost strategică, interesul apărând după 2001, când
clanurile căutau noi zone pe care să le acapareze.
“Şi-au dat seama că spitalele nu vor avea bani să se mute şi că vor fi nevoite să le plătească chirie”, a spus, sub anonimat, un avocat timişorean care cunoaşte bine afacerile imobiliare.
Studiu de caz: Secţia
de Chimioterapie ajunsă în proprietatea lui Vişinel Stanca. Imediat după
apariţia Legii 10/2001, urmaşii foştilor proprietari au depus cerere de
retrocedare. Asistenţa juridică era asigurată de Vişinel. Patru ani au
durat procesele, Florea şi Ştefana Neamţiu obţinând sentinţă definitivă
de punere în proprietate.
Pasul 2: fixarea unui preţ de 1 milion de euro pe clădire,
Primăria, care administrează spitalul, având drept de preemţiune.
“Preţul era exagerat, toate expertizele arătau un preţ de 400.000 de
euro. Nu puteam plăti un preţ supraevaluat pentru că încălcam legea”, a
explicat juristul Primăriei Timişoara, Sorin Chira.
Pasul 3: Vişinel Stanca se oferă să cumpere clădirea, prin intermediul fiicei sale, Monica, în 2006. “Vânzarea e formală, normal trebuia să aibă preţul solicitat în preemţiune, altfel actul devine nul.
Notarii au fost complici la această tranzacţie, deşi ştiau că fac un
abuz. Cea mai mare problemă este că preţul rămâne confidenţial, astfel
că noi nu putem ataca respectivul contract în Justiţie”, mai spune
juristul Sorin Chira.
Ai bani, câştigi orice proces
“Dacă ai bani poţi pune mâna pe orice clădire istorică. Legea e clară, dacă ai o armată de avocaţi bine plătiţi, este imposibil să nu câştigi la ÎCCJ sau la CEDO“,
a mai explicat avocatul timişorean. Vişinel Stanca conduce un clan care
are ramificaţii în Germania. Cele mai multe neamuri trăiesc acolo şi
trimit bani în ţară, care sunt “albiţi” prin achiziţii imobiliare. Sunt
implicaţi în zeci de retrocedări, cumpărând drepturi succesorale la
preţuri de nimic sau inventează moştenitori.
“Toată lumea crede că îi dau pe
bolnavi afară. Nu-i adevărat, i-am tolerat cinci ani. Până la sfârşitul
lunii mă mut cu familia aici.” - Vişinel Stanca, proprietar pe Secţia de Chimioterapie
Reţeta îmbogăţirii: cauţi
moştenitori, câştigi procese, vinzi statului la preţuri exorbitante.
Alte spitale urmează: clinica ASCAR o cumpără şeful romilor, Ionelaş
Cârpaci.
Consacrat ca avocat al ţiganilor în
diverse procese, Radu Zandomeni explică de ce romii cu bani au pus ochii
pe spitalele oraşului.
“Romii înstăriţi, care au obţinut venituri prin mijloace legale sau mai puţin legale în străinătate,
au acum tendinţa de a lua imobile din zona ocupată odinioară numai de
protipendada comunistă, sau aflate pe arterele principale. Ei au văzut
că imobilele erau ocupate de instituţii publice, deci au mers la urmaşii
proprietarilor cu o ofertă generoasă: cumpărau imobilele în situaţia
încâlcită în care erau acestea, oferind un preţ generos. Problema este
că legea a fost proastă de la început, pentru că putea să nu permită
astfel de vânzări”, a explicat avocatul, referindu-se la faptul că, în forma iniţială, legea nu permitea înstrăinarea timp de 10 ani a unei clădiri retrocedate.
Alte instituţii sanitare aflate în
proces de retrocedare urmează să intre în proprietatea ţiganilor. De
exemplu, clinica ASCAR a fost retrocedată Rozaliei Freud. Acesta a cerut
municipalităţii o sumă uriaşă la preempţiune, iar acum i-o va vinde lui
Ionelaş Cârpaci. Avocatul acestuia, Ernst Toma, a reprezentat-o pe femeie în procesul de retrocedare.
Palatul somptuos din centrul Timişoarei, pe malul Begăi, este reşedinţa centrală a lui Ionelaş Cârpaci. Tot o casă retrocedată
Ţiganii de mătase ai Timişoarei
Seria a fost deschisă în 2004 cu sediul
DSP. Au urmat, doi ani mai târziu, Sanepidul şi Inspecţia de Stat a DSP.
Retrocedarea s-a făcut cu ajutorul autorităţilor, care nu au ţint cont că Sanepidul reprezintă un obiectiv de importanţă naţională care nu ar fi trebuit retrocedat în natură.
La clădirea de pe strada Beethoven, termenul legal până la care se
puteau face cereri de retrocedare la Primărie în baza Legii 10 era mai
2004.
În mai 2005 şi în martie 2006, Ciuhandu
semnează către DSP două adrese prin care spune că nu s-a făcut cerere de
retrocedare. În 28 martie 2006, tot de la Primărie vine o adresă către
DSP în care se spune că a fost depus un dosar de retrocedare, iar doi
funcţionari ai primăriei îl însoţesc pe Ionelaş Stancu cerând eliberarea
clădirii.
Clădirea de pe Loga a cumpărat-o acelaşi Ionelaş Stancu, cu 250.000 de euro, la numai câteva zile după ce a fost retrocedată.
Una din fiicele lui este căsătorită cu nepotul lui Vişinel Stanca.
Odată cu Chimioterapia, Vişinel Stanca a cumpărat, tot pe numele fiicei
sale şi Policlinica Spitalului Municipal aflată în clădirea alăturată.
Şi aici s-a urmat acelaşi traseu: Agnes Schultz, urmaşa proprietarilor, a obţinut retrocedarea în natură a imobilului, apoi i-a vândut ţiganului.
Vladimir Cârpaci este alt ţigan de
mătase care ţine la degetul mic Sănătatea din Timişoara. El a devenit
în urmă cu 6 ani proprietarul clădirii în care funcţionează Laboratorul de analize al Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu”.
A cumpărat imobilul fără a solicita exprimarea dreptului de
preempţiune, fiind dat în judecată de Primărie. Dispensarul TBC (strada
Semenic) a fost mutat în 2009, după ce a a intrat şi acesta pe mâna unui
ţigan. De Georgeta Petrovici – Evenimentul Zilei
Acesta era sediul DSP Timiș. Clădirea a fost câștigată de Ionelaș Stancu, ginerele lui Vișinel
mici , bere , fotbal.... romanii dorm .....
RăspundețiȘtergereDa, am postat un art. prin care se spune ca in Bulgaria mai este putin si tiganii intrec bulgarii. In Ungariasa spun ca este iminent un razboi civil din cauza tiganilor. Noi stam sub talpa lor si nu spunem minic. Poate multumesc, suport mai mult ! Numai bine, Odorica
RăspundețiȘtergere