BANAT, 1782: Folosirea limbii TIGANESTI se pedepsea cu 25 de lovituri de bata
Sergiu
Galiș, realizatorul de emisiuni de la Radio Timișoara, și Mircea Barbu,
realizatorul emisiunii de limba romani de la același post, au realizat
mai multe reportaje sub genericul “Istoria uitată a romilor din Banat”.
Unul din episoade se intitulează “Decretele imperiale” și tratează
documente care arată încercarea imperiului Habsburgic de a asimila
țiganii din Banat. Vom reda fragmente din ineditul material realizat de
Sergiu Galiș și Mircea Barbu.
Banatul aflat de la începutul secolului
al XVIII-lea în stăpânirea împăraților de la Viena, era la sfârșitul
anilor 1700 gazda unei populații de o coloratură etnică foarte bogată.
Fosta provincie Otomană fusese de mult
părăsită de turci, în schimb românii, sârbii și maghiarii rămăseseră pe
loc. Coloniștii germani, cehi, slovaci și bulgari au îmbogățit spectrul
etnic al regiunii, iar populația nomadă a regiunii, romii, prezentă încă
înainte de cucerirea turcilor, aparținea de mult acestei zone.
Tolerați de stăpânirea otomană, romii
din Banat s-au văzut curând, o dată cu noile legi imperiale, ținta mai
multor decrete care încercau să impună cu forța un stil de viață
impropriu tradițiilor vechi, nomadice.
“Muzicanții localului “Soarelui de aur”
din Timișoara spun că sunt de origine maghiari. Cântă foarte frumos
melodii vechi, ungurești, spre încântarea oaspeților. Între ei vorbesc
dialectul țiganilor din Banat. Și încă foarte pe ascuns. Nu este prima
dată în călătoria mea prin țările Mureșului și Timișului când etnicii țigani se dau români, maghiari sau sârbi”. Timișoara, 24 aprilie 1820. Nicolaus Kasel, comerciant.
În 1758, printr-un decret al împărătesei
Maria Tereza, sub pretextul fixării unei legi care să îi oblige pe romi
să plătească impozite, a început campanile de asimilare a acestora.
“Numele de țigan este înlocuit
cu denumirea de “neubauer” -țăran nou. Limba țigănească este interzisă,
la fel și portul sau ocupațiile specifice acestei etni. Tinerii peste 16
ani vor fi supuși serviciului militar. Impozite se vor fixa și
pe capetele etnicilor țigani. În plus, jurizdicția voievodului
țiganilor asupra acestei populații este o dată cu acest decret anulată”.
Viena 11 mai 1758.
Legile și pedepsele aspre ale stăpânirii
austriece au făcut ca încă de atunci mulți etnici romi să își piardă
limba și obiceiurile și să fie asimilați forțat.
“Copiii țigani vor fi dați la școală”
În 1782, un nou decret imperial pentru
Transilvania și Banat intitulat “Der Regulazione Zingarorum”, a fost
instituit de noul împărat, Iosif.
“Se interzice țiganilor să mai
locuiască în corturi, să crească și să dețină cai. Folosirea limbii
țigănești se pedepsește cu 25 de lovituri de bâtă. Aceleași pedepse vor
fi aplicate țiganilor care nu vor face agricultură. De muzica lor se vor
ocupa doar când nu este de lucru la câmp. De asemenea, copiii de țigani
vor fi dați la școală”.
Regulile abuzive nu au fost respectate
de romi. Tinerii romi au evitat să meargă în armata împărătească, la fel
ca și alte etni bănățene.
Decretele imperiale de la sfârșitul
secoului XVIII au avut însă repercursiuni. Limba romani a pierdut în mai
puțin de un secol jumătate din vorbitori, iar o mare parte din etnicii
romi au devenit sedentari, așa cum arată statistica austro-ungară pentru
Banat.
Grupuri de romi nomazi au continuat să
hoinărească prin Banat până la mijlocul anilor 1900. Regimul comunist a
semnat sentința definitivă a acetora. La sfârșitul secoului trecut,
vechile îndeletniciri ale romilor nomazi era deja istorie. De Ștefan Both - Adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu