Eu despre mine.

Hai sa vorbesc si eu despre mine. N-am sa spun ca sunt o persoana draguta, simpatica si super de gasca. Nu sunt. Sunt Livia si atat. N-am avut niciodata porecla, cand prietenii imi spun "Liiiviiiiiaaaaa" stiu ca am comis-o. Doar cei foarte apropiati imi zic din cand in cand Liv.
N-am multi prieteni, si astia pe care ii am sunt vechi. Eu castig oamenii in timp. Am trei frati si o sora si toti sunt mai mari decat mine. Am o familie mare.
Nu-mi plac schimbarile si nu-mi place sa pierd nimic. Nu ma refer la jocuri sau pff, chestii care se pierd. Ma refer la oameni, idei si situatii. Ma atasez de obiecte si fiecare lucru "al meu" are un nume. Bocesc daca-mi pierd ceva cu nume. Pueril? Stiu.
Am ales un liceu vocational ca sa scap de faza cu bagatul datelor in calculator. Ma sperie teribil ideea de noroc. Daca e sa nu mearga ceva, macar sa stiu ca am gresit eu undeva si nu ca asta e, se mai intampla.
Am terminat Tonitza si ma bucur. Pana s-ajung acolo nu mi-am gasit locul nicaieri. Da' aici mi-am dat seama ca nu trebuie sa fiu ca altii si ca e perfect ok sa fiu EU si sa ma simt bine in pielea mea. Nu-s finuta, nu port fuste(decat cu bocanci), imi place sa tai gresie si sa lucrez cu carbune.
Sunt in anul trei la UNARTE, CSM. Am ajuns aici firesc, fara sa ma gandesc daca vreau sau nu. Dar nu-mi pare rau.
Teoretic termin doua facultati la vara, daca si Spiru se pune ca si facultate... Eu as spune ca e un loc de unde cumperi diplome, dar na...Am facut Jurnalism.
Am dat admitere la Psihologie acum 3 ani si am intrat la taxa si am zis "lasa". Ma gandesc sa o fac si p-asta dupa ce termin ce-am inceput.
Anul asta m-am apucat de fotografie si abia astept sa strang bani si sa-mi iau aparatul meu. Pana una alta, ma folosesc de prieteni. M-am gandit sa fac master la Foto, dar nu e batut in cuie.
Buuun, cam gata cu chestiile astea.
Ah, sunt nascuta-crescuta in Bucuresti si cu toate astea n-am ajuns niciodata in Ferentari. Vara ma trimiteau ai mei la tara. Asteptam tot anul ziua cea mare si-mi faceam bagajul cu trei saptamani inainte. Acolo era Taramul Nimanui. Am avut o copilarie perfecta, cu bunica si sora bunicii, amandoua erau "Mamaie". M-am jucat in nisip, mi-am ars talpile pe tarana, dupa ploaie ma scaldam in santuri, prindeam broaste si paienjeni. M-am jucat cu papusile pana au inceput sa-mi placa baietii, m-am urcat in copaci pana a-nceput sa-mi pese de cum arat.
Am spus ca n-am multi prieteni. Am cativa pe care-i stiu de cand ma stiu pe mine si nu pot sa-mi imaginez cum ar fi sa nu mai fie. Ne vedem destul de rar, avem putine interese comune, dar sunt oamenii mei si ii iubesc.
Am prieteni din liceu, un grup al meu, cu oameni frumosi. Cu ei impart tot. Daca ma doare ceva le spun, daca am chef sa numar fire de iarba vin cu mine, daca vreau sa beau si sa injur, injura cu mine. Si ii iubesc si pe ei.
Am cativa prieteni numai ai mei, genul ala de oameni pe care nu-i vezi cu lunile si deodata apar si sunt acolo pentru tine. Si iar dispar. Astia-mi fac bine, sunt ca o constiinta externa. E unu' care apare odata la cateva luni si sta cateva zile, si nu-mi zice nimic de bine. Dar ma ajuta atat de mult, habar n-are. Nu-mi spune niciodata:bravo, esti desteapta! ci Bah, ce dreacu faci de nu te folosesti de capatana aia cum trebuie?! E felul lui de-a spune ca pot mai mult.
Am o relatie aparte cu un om aparte. E al meu si nu e. Dar e acolo cand am nevoie, iar eu sunt acolo pentru el. Omul asta ma sustine in toate. Omul asta e o parte din mine. Pe omul asta cred ca-l iubesc cel mai mult.
Nu cant in public, decat dupa un numar considerabil de pahare. Nu dansez in public daca nu sunt beata. Dar de vorbit, vorbesc. Mult.
Imi place mirosul de tipar, traiesc intre foi si ma simt bine acolo. Ma pierd cu orele in muzee, imi plac stereogramele, Guns si Portishead. Bacovia e un geniu. Istoria religiilor e o chestie foarte misto. M-am pus odata pe citit Biblia dar n-am terminat nici Primul Testament. Nu sunt atee fiindca mi-e frica. Sunt foarte dificila, ma contrazic mult, de ceva timp nu mai pot sa fiu critica si gasesc scuze oricui. Nu mai pot sa ma supar pe oameni. Nu cred in omenire si totusi cred in oameni. Nu-mi plac florile, decat in mediul lor natural. Nu-mi plac rasistii si totusi am putin rasism in mine, indoctrinat. Cred ca vantul e cel mai frumos lucru cu putinta. Si copacii. Vantul si copacii, si pamantul. Nimic nu e mai frumos decat o padure scuturata de vant. Imi place cand ploua, ma simt mai vie ca niciodata.
Imi place muntele si n-am ratat nici o ocazie s-ajung acolo. Imi place marea in august, si marea umflata de valuri. Imi place argintul si am inelui lui Sauron la mana. E de argint si e agatat de o bratara de piele. Tolkien e un geniu. Spun "e" fiindca geniile nu mor niciodata. Mi-a placut Harry Potter pana la fanatism. Am citit cartiile de n ori, toate pana la 7. 7 e o prostie monumentala. Filmele sunt sub orice critica. Imi plac povestiile, si acum 2ani mi se citeau povesti la telefon pana adormeam.
N-am o culoare preferata, nici melodie, nici poezie, nici haina. Cred ca astea tin de moment. Totusi ascult Wind of Change in fiecare zi, am o chestie personala cu oranjul acum, Decembre a lui Bacovia e geniala, si imi iubesc bocancii.
Sunt mai mult decat comoda, par rautacioasa si insensibila. Sunt de fapt foarte empatica, directa si egocentrica, dar mint bine.
Acum cativa ani ma duceam la psiholog de placere, faceam teste si stateam de vorba. Femeia aia a spus ca am un coeficient de inteligenta de vreo 120, tip de gandire introvertit cu functia secundara intuitia, si ca personalitate sunt depresivul optimist.
Pe la vreo 12-13 tot ce-mi doream era sa intru in Mensa, a cam picat faza, n-am cei 140 de pitici necesari. Vroiam si sa nu fiu urata fiindca-mi era frica de integrare. Nu sunt o tipa frumoasa, dar cred ca sunt un om frumos.
Iubesc multi oameni, pe fiecare diferit. Nu ma pricep sa arat asta, dar astia ai mei ma stiu destul cat sa nu fie nevoie.
Am ochi verzi si pistrui. Am par rebel si sta cum are chef, ba bucle perfecte, ba infoiat, uneori putin cret alteori pur si simplu haotic. Am fost blonda, roscata, rosu suprasaturat, am avut dreduri din ata colorata, creasta pentru cateva zile in vama, am fost toate nuantele de la magenta la somon, am fost 2 ani portocalie si puteam sa trec drept ginger natural. Acum sunt bruneta, pentru inca vreo cateva saptamani. De acolo, cine stie...
Sunt alba alba si ma ard dupa 2 ore de soare.
Sunt baietoasa, o stiam si eu si mi-au spus si altii.Totusi am si partea aia de tipa, bijuterii multe si haine doldora. Port lemn, argint, sticla si ceramica. Si metal uneori. Sunt o varza intre hippie, punk, rock, romantic si clasic.
Pana la toamna vreau sa-mi iau motor, laptop, aparat foto si sa ma mut.