Din SATRA in PALAT

Din SATRA in PALAT: Fiscul, bataia de joc a clanului Ferdinand Stanescu

autor: FrontPress 10.01.2012

Cum poţi face avere în România fără să te bată nimeni pe umăr şi să te întrebe de unde ai banii. Cel mai bogat rom din Moldova n-are firme şi nu dă nimic la stat.

Studiu de caz: cel mai bogat rom din Moldova, Ferdinand Stănescu, are un palat cu peste 20 de camere, cinci limuzine de sute de mii de euro, zeci de hectare de teren, proprietăţi în ţară şi în Austria iar site-ul verticalnews.ro i-a evaluat averea la 7 milioane de euro. Dar el spune cu gura lui că are mult mai mult – “7 milioane îi ţin într-un buzunar”. Dar Ferdinand Stănescu n-are nicio firmă pe profit, are datorii uriaşe la stat şi numai comunei Grajduri (Iaşi), unde locuieşte, îi datorează 1,6 milioane de lei, cât tot bugetul local pe opt ani.

Practic, averea lui Ferdinand Stănescu pluteşte în aer. Nimic nu poate explica maşinile din curte, palatul său de bulibaşă şi milioanele “dintr-un buzunar”. Fiscul nu i-a bătut niciodată la poartă, iar ANI se ocupă doar de funcţionarii publici. La alegeri, politicienii îl curtează pentru voturile romilor. Ca bulibaşa din Grajduri mai sunt sute de romi putred de bogaţi în România.

În jurul averii lor planează tot felul de suspiciuni: trafic de persoane, reţele de cerşetorie, taxe de protecţie, vaste reţele de prostituţie, infracţiuni economice, tunuri imobiliare. Toate duc până la urmă spre o parte vizibilă – o imensă evaziune. Iată o radiografie precisă: cum poţi face avere în România fără ca statul să te întrebe de unde ai banii.

Se ocupa cu traficul de aur

Comunitatea pe care o conduce Ferdinand Stănescu la Grajduri plesneşte de prosperitate. Sunt 150 de familii acolo şi zeci de palate, unele cât blocurile de patru etaje. Strălucesc în soare, turnuleţele de tablă, construite la mijlocul anilor ’90, orbindu-te de la kilometri distanţă. S-au aciuat aici în 1964, fiind la început doar cinci familii care au trăit primii 4-5 ani în corturi şi în căruţele cu coviltir. Erau căldărari şi uşor-uşor au prins cheag.

În anii ’80 împânziseră toată Moldova cu cazanele şi tigăile şi n-aveau concurenţă în comerţul de stat. “Eram foarte muncitori. Bunicul meu făcea cazane pentru ţuică, oale, ceaune din aluminiu sau cupru. A crescut nouă copii şi niciunul n-a suferit de foame”, evocă Ferdinand Stănescu perioada pastorală a căldărarilor.

Bulibaşa spune că el a început să agonisească din trafic cu aur. “Trei ani, pe vremea lui Ceauşescu, cu asta m-am ocupat. Luam bijuterii dintr-o parte şi le vindeam mai scump în altă parte. Aurul nu se găsea, era o marfă foarte căutată”, explică el cu ce-a luat startul în viaţă.

Tunuri după Revoluţie

Dar marile tunuri au fost date în primii ani după 1990, atunci când romii controlau aproape în totalitate comerţul cu materiale feroase şi neferoase din România. “Am început cu asociaţiile familiale. Aveau drept profil comerţ cu ridicata de la combinate. Luam tablă, fier, oţel, beton”, explică bulibaşa. Principiul a fost simplu, luau mai ieftin şi vindeau mai scump.

Întregul comerţ cu tablă dintre Sidex şi fabricile din Moldova a fost la mâna lor. Cine a avut bani atunci, a mers în oraşul de pe Dunăre şi a încărcat garnituri de tren cu materie primă. “Cumpăram de la combinate de acolo şi vindeam la alţii”, rezumă Stănescu. Era o afacere la limita legii în anii tranziţiei sălbatice: romii plăteau şpăgi ca să se aprovizioneze, foloseau zeci de firme-fantomă şi nu plăteau taxe.

S-au reprofilat

La sfârşitul anilor ’90 au trebuit să se reprofileze, pentru că marile combinate fie falimentaseră, fie fuseseră privatizate. Au reprofilat pe materiale de construcţii, lemn, BCA şi pe fier vechi. “Impex”, asta spuneau toţi romii că fac. De atunci li s-a dus buhul pentru marile ţepe. Câştigau încrederea furnizorilor, plăteau marfa de două-trei ori apoi trăgeau un tun mare şi dispăreau.

În 1998, unul din Stăneşti a “mirosit” o afacere cu cofraje de ou la Bacău. A cumpărat mai întâi un camion cu banul jos. A doua oară a luat două tiruri, tot cu bani cash. A treia oară a luat trei tiruri pe promisiune. Şi băcăuanii au rămas cu promisiunea. Profitul “omului de afaceri”: peste 1 miliard de lei vechi.

Este milionar dar fără firmă

După 2000, Ferdinand Stănescu s-a reprofilat pe comerţul cu utilaje grele, domeniu de care spune că se ocupă şi-acum. “Cumpăr utilaje mari de la fabricile din ţară, le recondiţionez şi apoi le vând prin alte ţări, prin Ungaria. Depinde unde găsesc clienţi”, explică bulibaşa.

Dar vorbeşte vag de afacerile pe care le derulează, nu vrea să dea date concrete, sume sau să nominalizeze partenerii de afaceri. Firmă nu mai are. A avut una, Fery Boss SRL, dar a închis-o. Acum firmele sunt pe numele copiilor, un băiat şi trei fete.

Deşi duc o viaţă opulentă, familiile Stăneştilor din Grajduri nu achită niciun leu la stat. Banii pe care îi datorează la Primăria Grajduri înseamnă tot bugetul adunat pe opt ani pe întreaga comună. Milionarul în euro, bulibaşă peste toată Moldova, figurează cu datorii la bugetul local de 1,6 milioane de lei. “Acestea sunt din impozitele pe maşinile multe pe care le au, pe casele mari, dar şi pe terenurile pe care le deţin. Apoi, o mare parte din sumă se adună din amenzi”, explică Constantin Zamfirache, primarul comunei Grajduri.

Acesta susţine că îi este imposibil să recupereze banii. “Am încercat orice modalitate. Le-am spus să facem şi troc, să vină cu materiale de construcţii, cu piatră pentru drumuri, dar n-am reuşit”. Primarul e timorat de clanul Stănescu, nu se poate impune. Poliţia Economică, Fiscul, Parchetul au lăsat toată lupta cu romii evazionişti pe umerii săi.

“Sunt eu şi-un casier, ce putere s-avem?”, întreabă Constantin Zamfirache, admiţând voalat că există o lege nescrisă căreia i se supune – legea violenţei. “Eu trăiesc aici, pe loc, dacă refuz să le fac pe plac, romii apar imediat, puşi pe scandal”, sintetizează primarul din Grajduri definiţia statului slab, diluat ca apa chioară.

“Au scris ei acolo că am 7 milioane de euro. O nimica toată. Păi ăştia sunt bani de pus la buzunarul de la haină.“ – Ferdinand Stănescu, cel mai bogat rom din Moldova

FĂRĂ COMPLEXE. Ferdinand Stănescu epatează cu averea lui şi nu-şi face probleme în privinţa evaziunii uriaşe pe care o are legată de coadă

Nu i-a scuturat nimeni. Fiscul aruncă pisica în curtea Parchetului

Șefii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi n-au lansat niciun control pe fond la firmele lui Ferdinand Stănescu, deşi acesta nu plăteşte nimic la stat şi se lăfăie într-o avere ce pare picată din cer.

“Facem verificare încrucişată pentru a vedea dacă sunt reale tranzacţiile la rambursările de TVA. De foarte multe ori nici nu îi găsim şi atunci noi facem sesizare penală. Mai departe nu mai este treaba noastră, ci a procurorului. Nu avem competenţă şi nici nu ne ocupăm noi de aşa ceva. Controalele vizează faptul că nu îi găsim sau tranzacţii care nu sunt reale”, este explicaţia seacă a lui Ioan Grigoriu, director executiv adjunct al DGFP Iaşi.

OPULENŢĂ. În octombrie, bulibaşa şi-a măritat fata. Printre altele i-a dat un Mercedes clasa E. Fiscul nu întreabă de unde

IA BANII ŞI FUGI! Metodele de “lucru” ale romilor din Grajduri

Firme pe numele slugilor. Numeroase firme controlate de romii din Grajduri figurează pe numele unor apropiaţi ai adevăraţilor patroni. Persoanele sunt folosite cu numele ca şi administratori pentru a semna tranzacţiile, agonisesc profit, iar când firma nu mai este rentabilă încearcă să se “debarasese” şi de oamenii pe care i-au folosit.

Evaziune fiscală. Sub paravanul că au firme la vedere, Stăneştii de fapt utilizează societăţile doar pentru profitul propriu. Nu ţin evidenţa contabilă, nu plătesc TVA către stat şi asa se pierde urma câştigurilor reale.

Marfă luată pe promisiune. Imediat după Revoluţie, romii din Grajduri au prins curaj în afaceri la scară mare. Faceau cormerţ cu tiruri şi vagoane de produse pentru care nu au mai achitat niciodată banii.

Sustragerea de la plata impozitelor pe locuinţe şi maşini. Multe dintre maşinile scumpe pe care le conduc nu sunt înmatriculate pe numele lor.

BANI FĂCUŢI DIN AER

 -Averea bulibaşei Ferdinand Stănescu
-Vilă cu cel puţin 20 de camere
-Audi Q7
-Volkswagen Touareg
-Mercedes
-BMV
-Apartament în Bucureşti
-Apartament în Hunedoara
-Apartament în Braşov
-Zeci de hectare de livezi în judeţul Vaslui
-Casă în Austria
-Aur în seifuri la BNR

Sursa: Propriile declaraţii

EXEMPLE DE SPOLIERE

Firmele clanului au toate bilanţurile în pierdere

Metal Steel Impex SRL

2007: profit net 4.257 lei
2008: profit net 6.439 lei
2009: pierdere netă: 24.467 lei
2010: pierdere netă: 18.091 lei

Metal Inox Impex SRL

2007: profit net 9.987 lei
2008: profit net 20.496 lei
2009: nu figurează
2010: profit net 20.436 lei

Rocavic SRL

2008: pierdere netă 22.045 lei
E singura întregistrare la Ministerul Finanţelor

Damia Liv Import SRL

2007: pierdere netă 6.212 lei
2008: pierderă netă 1.742 lei
2009: nu există informaţii
2010: pierdere netă 154.556 lei

Fery Boss SRL

2010: profit net 107.376 lei
2010: datorii de 5.429.345 lei
Dizolvare cu lichidare, în 2011

Garofiţa de aur

Inmatriculată în 2003, dizolvare cu lichidare în august 2011
2005: profit net 33.983 lei
2005: datorii 2.731.724 lei
E singurul an pentru care există bilanţ

Marile ţepe date statului fără ca acesta să reacţioneze. Firmele clanului au lăsat datorii uriaşe

Afacerile romilor de la Grajduri nu par a fi zdruncinate de datorii, procese sau controale. Tertipul folosit este de a trece administraţia firmelor pe numele rudelor sau a cunoscuţilor, de regulă a celor ce nu deţin proprietăţi, astfel că statul n-are ce să execute. “Eu sunt om de afaceri, dar nu am pe numele meu nicio firmă. Sunt pe băiatul meu, pe alţii…”, afirmă evaziv Ferdinand Stănescu.

La o simplă verificare la Registrul Comerţului am găsit peste 20 de firme, cu sediul social în Grajduri, care au administrator persoane care se numesc Lăcrămioara Stănescu, Brânduşa Stănescu sau Nicuşor Stănescu, nume din familia bulibaşei. Dar, dacă e să luăm toate numele de Stănescu cu domiciliul în Grajduri, găsim mii de firme în diferite stadii.

Datorii peste datorii la bugetul de stat

O anume Maricica Stănescu, în vârstă de 42 de ani, este administrator la firma Metal Steel Impex SRL care face comerţ cu ridicata a altor produse. Societatea este înregistrată în luna decembrie 2006, iar pe anul 2007 deja figura cu datorii de peste 500.000 de lei. An de an, datoriile au crescut ceea ce a făcut ca în 2010 societatea să adune restanţe de peste 3,2 milioane de lei, conform situaţiei prezente la Ministerul de Finanţe. Adică, echivalentul a 760.000 de euro.

Metal Inox Impex SRL este o altă societate în comerţul cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice. În anul 2010, debitele către bugetul de stat au depăşit suma de 2,2 milioane de lei. Asociate la această firmă sunt Liuba Stănescu şi Coculeana Stănescu, ambele din comuna Grajduri.

Bulibaşa a făcut exit-ul

Pe numele lui Nicuşor Stănescu figurează firma Rocavic SRL care are obiect de activitate comerţ cu amănuntul. Ultimul bilanţ contabil a fost depus în 2008, când firma înregistra peste 100.000 de lei datorii, iar de atunci n-a mai depus niciun bilanţ.

Damia Liv Import SRL este o altă firmă pe numele lui Nicuşor Stănescu, având taxe neplătite în valoare de 3 milioane de lei. Interesant, acest administrator a preluat-o cu tot cu datorii în 2010, după ce acestea se acumulasere începând din 2003.

Singura firmă care figura pe numele lui Ferdiand Stănescu era Fery Boss SRL, radiată din 17 noiembrie 2011. Conform datelor oferite de Ministerul Finanţelor, această societate avea de achitat la sfârşitul lui 2009 datorii de circa 5,5 milioane de lei. Sume imense pe care Fiscul nu le-a urmărit niciodată.

Judecată în van

Un alt caz simptomatic privind slăbiciunile statului de drept. SC Garofiţa de aur SRL, administrată de Portocala Stănescu, din Grajduri, a fost lichidată. DGFP depusese plângere penală pentru răspunderea personală a administratorului, existând obligaţii de plată neachitate în valoare de 122.886 de lei.

De fapt, Fiscul încerca să demonstreze în justiţie că patroana a devalizat firma, a dus banii acasă şi-apoi a abandonat-o. Ştiţi cum s-a terminat procesul? Dosarul a fost clasat pentru că Finanţele Publice n-au depus dovada că adresa pârâtei este aceeaşi cu cea de le Evidenţa Populaţiei. De George Damian – Evenimentul Zilei

Nota: FrontPress sustine folosirea termenului de “tigan” si nu cel de “rrom”, atunci cand se face referire la denumirea etniei respective 

http://singurafelina.blogspot.com/