Pontajul digital

Pontajul digital SISTAT la Spitalul Judetean Ilfov. TIMISORENII raman campionii AMPRENTARILOR

autor: FrontPress 08.01.2012

Conducerea Spitalului Judeţean Ilfov a dat în judecată Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) după ce această instituţie, în urma unor sesizări din partea angajaţilor, a dispus sistarea sistemului de pontaj electronic, pe bază de amprentă digitală. Inovaţia aparţine managerului spitalului, Eduard Armeanu, care a dorit să înlocuiască astfel condica clasică de prezenţă. 

Condica de pontaj electronic a costat aproximativ 60.000 de euro şi a funcţionat doar trei luni, până când inspectorii de la ANSPDCP au considerat că amprentarea angajaţilor încalcă prevederile legii, scrie ziarul Puterea. Contactat telefonic, Eduard Armeanu a declarat că sistemul respectiv este folosit cu succes în majoritatea băncilor, dar şi la unele magazine ale unor firme de prestigiu, nefiind altceva decât un mijloc modern de ţinere a evidenţei prezenţei la locul de muncă.

Aparatul care scana amprentele la Primăria Cluj-Napoca a fost sigilat, iar primarul, amendat

ANSPDCP a blocat deasemenea şi sistemul de pontare pe bază de amprente electronice de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Asfel Autoritatea Naţională a dispus în vara anului trecut sigilarea aparatului care scana amprentele funcţionarilor publici, în urma unui demers iniţiat de către Valer Suciu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA). Acesra a declarat pentru NapocaNews că pe lângă această măsură, angajatorul – adică primarul Sorin Apostu (în prezent judecat alături de soţia sa şi de doi oameni de afaceri pentru fapte de corupţie), a fost amendat de  ANSPDCP.

Aparatul controversat a fost montat în data de 3 mai 2011, la ordinele edilului, care menţiona că o parte din angajaţii Municipalităţii “pasează” cartelele de pontaj unor colegi la finalul programului de lucru, reuşind astfel să chiulească de la muncă.

Timişorenii, campionii amprentărilor. Angajaţii Primăriei s-au resemnat

Un sistem similar de pontare funcţionează şi la Primăria Timişoara, încă din toamna anului 2009, doar că aici în afara unor nemulţumiri exprimate pe holurile instituţiei şi strângerea unor semnături de către liderul sindical Tiberiu Negrei, nu s-a întâmplat nimic. Sindicatul a contestat sistemul în baza Legii nr. 677/2001 (actualizată) care protejează cetăţenii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, însă fără nici un rezultat.

Secretarul Ioan Cojocari s-a ocupat personal de introducerea aparatelor care au costat peste 13.000 de euro, fiind semnalate chiar presiuni asupra angajaţilor care s-au arătat reticenţi, ei fiind ameninţaţi cu scancţiuni şi chiar disponibilizări.

Cu toate acestea, sistemul a început să dea rateuri şi la Timişoara. Mai mulţi angajaţi au renunţat să se mai ponteze digital, susţinând că aparatele nu le mai recunosc amprentele. Astfel Serviciul Resurse Umane a fost nevoit să accepte până la urmă şi sistemul alternativ al pontajului pe bază de cartelă, la solicitarea unor angajaţi, investiţia iniţială dovedindu-se mai mult un moft al conducerii instituţiei.

Elevii din Timiş ar putea fi amprentaţi la intrarea în şcoli. Pe când implanuturile de cipuri?

În luna noiembrie a anului trecut bănăţenii au mai aflat că s-ar putea ca în curând şi elevii din judeţul Timiş să aibă aceeaşi soartă ca cea a funcţionarilor din Primărie şi să fie nevoiţi să se “ponteze” zilnic.

Cei care au venit cu ideea accesului în instituţiile de învăţământ pe baza amprentei digitale au fost rerpezentanţii Inspectoratului Şcolar judeţean. Motivaţia oficialităţilor a fost intimidarea chiulangiilor. Toate încercările de până acum, care au inclus raiduri ale poliţiştilor prin baruri şi cafenele în timpul orelor şcolare şi scăderea notelor la purtare, nu au avut efectul scontat.

Inspectoratul spune că nu este vorba de o amprentă fotografică, așa cum folosește poliția, ci de un cod numeric generat de amprenta unică a degetului. Desigur că elevii tot vor fi obligați să își lase amprentele într-o bază de date.

Decizia finală de introducere a “pontării” elevilor aparţine fieacărei conduceri şcolare în parte, deoarece deocamdată măsura este doar o recomandare, nu o obligativitate.

Nu rămâne  decât  să ne întrebăm dacă nu cumva pasul următor va fi propunerea implantării de cipuri şi supravehgerea prin satelit a copiilor, bineînţeles pentru siguranţa lor, combaterea absenţei nemotivate de la ore, etc, etc.

Bebeluşi amprentaţi la naştere

Tot în Timişoara, nou-născuţii aduşi pe lume la o clinică privată din oraş sunt amprentaţi “preventiv”, împreună cu mamele lor, pentru a putea fi recunoscuţi în caz de abandon sau dispariţie, deşi testele ADN sunt exact la fel de sigure.

Amprentele sunt recoltate la Athena Hospital prin metoda clasică, cu tuş, ca la poliţie. Medicii garantează că operaţiunea nu prezintă niciun pericol pentru nou născuţi. “Manevra este nedureroasă și nu implică niciun fel de riscuri pentru bebeluși”, spune Andreea Şutoi, purtătorul de cuvânt al spitalului, care menţionează ca sursa de inspiraţie au fost Statele Unite ale Americii.

De la mame se amprentează, chiar înaintea naşterii, degetul arătător, în timp ce bebeluşilor li se înmoaie picioarele în tuş, la câteva minute după ce au venit pe lume. Apoi picioarele sunt puse să “calce” pe o foaie de hârtie, pentu a obţine amprenta. Amprentele originale rămân anexate la foaia de observație a nou-născutului iar părinții primesc o copie a acestora. Sursa: FrontPress.ro