Doua nedumeriri....

Doua nedumeriri legate de protestul locotenentului Alexandru Gheorghe

autor: FrontPress 25.01.2012
Gestul locotenentului Alexandru Gheorghe din Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii, sosit, în uniformă de paradă, în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii din Capitală, nu a rămas fără ecou în rândul românilor, care simt la fel ca el. Protestul civc, în uniformă militară, al tânărului ofiţer a uimit o întreagă naţiune. Şi presa internaţională a preluat ştirea. Majoritatea zecilor de mii de mesaje de pe contul de Facebook al ofiţerului sunt favorabile acestuia.  
Şi eu am fost emoţionat de discursul patriotic al acestuia, care mi-a amintit de tinerii ofiţeri din istoria noastră sau universală care au schimbat destine naţionale: maiorul Ion Antonescu la noi sau tânărul locotenent Ghadafi, care la 24 de ani a dat o lovitură de stat în Libia. A doua zi, după protestul locotenentului, Mircea Dogaru, colonelul istoric şi rezervist, vorbea de o mişcare a tinerilor locotenenţi de la Cluj. Sigur că în emoţia colectivă generală acţiunea locotenentului Alexandru Gheorghe a impresionat poporul român, care a văzut în gestul lui un act de curaj nobil şi o atitudine de empatie a Armatei cu „revoluţia din ianuarie 2012”.
Ce mi-a trezit mie nedumerirea a fost însă citirea cu atenţie a CV-ului. Bărbatul are 27 de ani şi este ofiţer activ de 3 ani. În prezent lucrează la UM 71 Câmpia Turzii la o unitate de flotilă aeriană, fapt ce pe mulţi i-a făcut să creadă că este pilot militar sau lucrează în aparatul tehnic. Deci a fost perceput ca un tânăr ofiţer care se luptă dinlăuntru cu sistemul corupt al armatei. Primul semn de întrebare mi l-a ridicat faptul că avea numai gradul de locotenent şi deţinea deja o funcţie cu trei grade mai mare, aceea de maior, în Armată. Alexandru Gheorghe nu era un oropsit al sistemului militar uitat şi marginalizat la o unitate dintre munţi, ci chiar un protejat pentru că avea o funcţie şi un salariu cu mult mai mare decât colegii săi cu gradul similar de locotenent. A doua nedumerire mi-a produs informaţia din CV: locotenentul Alexandru Gheorghe nu lucra ca şi pilot sau tehnician la avioane, ci, reţineţi bine, la structura de protecţie a documentelor clasificate, pe o funcţie asimilată gradului de maior. Erou, erou locotenentul Gheorghe dar….tânărul ofiţer lucrează, cine a făcut armata ştie, la contrainformaţiile militare. Înainte de 1989 departamentul la care lucrează acum locotenentul Gheorghe este al “securiştilor” din unitatea militară. După 1989, departamentul Documente Secrete sau Clasificate este acoperirea pentru ofiţerii de contrainformaţii din unităţile militare.
În 1999 când am satisfăcut stagiul militar obligatoriu la Oradea şi Floreşti, în urma protestului meu public în presă împotriva implicării României în sprijinul NATO pentru a bombarda Serbia, în cazul Kosovo, am fost anchetat de “securistul” unităţii mele, adică de ofiţerul de contrainformaţii care lucra la Departamentul Documente Clasificate. Am fost anchetat dur fiind adus din permisie în unitate de către ofiţerii de contrainformaţii de la Documente Clasificate, care au dat buzna ca pe vremea securităţii comuniste în apartamentul părinţilor mei din cartierul Mănăştur. În biroul de la Departamentul Documente Clasificate am fost anchetat şi am replicat fără teamă în faţa “securiştilor” unităţii că România face o greşeală istorică să fie bombardată Serbia de pe teritoriul ţării noastre.
Azi, sunt nedumerit că locotenentul Alexandru Gheorghe, care lucrează la Departamentul Documente Clasificate, deci “securistul” unităţii militare din Câmpia Turzii ia poziţie publică împotriva regimului Băsescu, alături de popor, la o manifestaţie publică şi civică în Piaţa Universităţii. Lucru ce mă face să cred că protestul locotenentului Gheorghe e o regie realizată de serviciile secrete ale MAPN de îmbunătăţire a imaginii Armatei Române, care la revoluţia din 1989 s-a acoperit de opropiu public şi ruşine că a tras în popor. Astăzi datorită manifestaţiilor, prin tânărul şi frumuşelul locotenent Gheorghe, Armata Română a făcut o bună acţiune de PR, în care poporul român poate spune mândru: Armata e cu noi! De Ionu Ţene - NapocaNews

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu