Printul care a eliberat Banatul de turci, omagiat de timisoreni
Pe
18 octombrie 1716, armata condusă de Eugeniu de Savoya, victorioasă
împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara, deschizând
drumul spre civilizaţie şi dezvoltare.
Cetatea Timişoara s-a aflat care s-a
aflat sub ocupaţie otomană 164 de ani, începând din 1552. Încercarea de
recucerire a Timişoarei de către creştini are loc de mai multe ori, dar
fără rezultat, până în 1716.
În fruntea armatei Imperiului Habsburgic
ajunge prinţul Eugeniu de Savoya, care după ce câştigă lupta de la
Petrovaradin (la 5 august 1716), începe asediul Timişoarei. La 28
august, imperialii şi-au stabilit tabăra la Beregsău, în apropierea
Timişoarei.
Comandantul avea în subordine 58 de
batalioane şi 211 escadroane, iar după ce va eşua în câteva atacuri, ia
hotărârea să realizeze o blocadă prin închiderea tuturor căilor de acces
spre cetate. Planul lui Eugeniu de Savoya prevedea construirea mai
multor tranşee şi şanţuri de comunicaţie în vederea creării de condiţii
favorabile trupelor sale de a se apropia cât mai mult de zidurile
cetăţii.
După ce trupele ajung sub Cetatea
Timişoara, Eugeniu de Savoia a ordonat ca toţi toboşarii, trompetiştii
şi flautiştii să înceapă să cânte muzică veselă. La auzul zgomotului,
trupele otomane au urcat pe ziduri pentru a vedea ce se întâmplă. A fost
momenul în care imperialii au început atacul.
În ziua de 16 septembrie, prinţul
Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, fără răspuns
însă. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia
Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor.
A
urmat atacul decisiv asupra porţii Forforos, devenită mai târziu
“Poarta Prinţului Eugen”. Garnizoana turcească, care avea 18.000 de
soldaţi, nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716, este nevoită să
predea cetatea.
Eugen de Savoia stabileşte cu Ahmed
Paşa, comandantul cetăţii şi cu Efendi Melec Ibrahim, condiţiunile
capitulării. Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data
de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. Intrarea lui Eugen de
Savoia, ca învingător în cetatea Timişoara s-a făcut în 18 octombrie,
ziua de naştere a prinţului.
Trupelor turceşti care se retrăgeau spre
Dunăre li s-au alăturat toţi turcii din zona Banatului. Cetatea
Timişoara a intrat într-o nouă eră, superioară de civilizaţie şi
dezvoltare.
Războiul avea să se încheie în 1718,
odată cu pacea de la Passarowitz, 21 iulie, prin care Imperiul Otoman va
pierde Banatul Timişean, dar şi alte teritorii, acestea trecând sub
ocupaţia Casei de Habsburg.
Acesta nu este retrocedat imediat
Ungariei, ci a fost transformat într-un domeniu al Coroanei, pentru a fi
colonizat cu germani catolici. În acest scop este numit generalul de
cavalerie originar din Lorena, Claudius Florimund conte de Mercy,
guvernator al Banatului Timişoarei.
Savoya a murit la Viena, la 72 de ani
Prinţul Eugen de Savoya s-a născut în
1663 la Paris, ca fiu al lui Eugen Moritz de Savoya-Carignan şi al
italiencei Olympia Mancini, o nepoată a puternicului cardinal Mazarin.
În 1683, prinţul Eugen, împiedicat în condiţii umilitoare de regele
Ludovic al XIV-lea să servească în armata franceză (regele a criticat
statura nesemnificativă a prinţului), a plecat la Viena, intrând în
armata imperială. În 1697 a primit comanda supremă a acesteia.
Atunci obţine primul său succes,
împotriva turcilor la Zenta. În 1701-1714 se răzbună pe Ludovic al
XIV-lea, învingându-i de câteva ori armata în timpul războiului pentru
moştenirea tronului Spaniei. După Petrovaradin şi Timişoara, în 1717
cucereşte Belgradul. Eugeniu de Savoya moare la Viena, pe 21 aprilie
1736. Avea 72 de ani.
Liga Bănăţeană depune o coroană la bustul lui Eugeniu de Savoya
La fel ca şi anul trecut,
Liga Bănăţeană îşi va aminti astăzi de acest eveniment important în
istoria timişorenilor. Astfel, începând de la ora 18.00, va avea loc un
moment omagial în onoarea eliberării Timişoarei de sub stăpânirea
turcească, la bustul lui Eugeniu de Savoya, situate pe Aleea
Personalităţilor din Parcul Central. Sunt aşteptaţi la eveniment toţi
cei care se simt bănăţeni şi timişoreni.
Zi de importanţă locală: 140 de lumânări la bustul lui Savoya
Fiind considerată de mulţi bănăţeni ca cea mai importantă zi din istoria Timişoarei, ziua de 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală,
prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie
2011. Astfel, în acest an şi reprezentanţii primăriei au organizat un
eveniment de comemorare. Acesta se desfăşuară în cadrul primei ediţii a
Festivalului Baroc, care se va deschide astăzi, de la ora 17.00, la Sala
Capitol, în prezenţa primarului Nicolae Robu.
De la ora 17.30 va avea loc prezentarea
unor documentare istorice despre trecutul cetăţii Timişoara, filme
realizate de Sergiu Galiş. De la ora 18.15, se vor aprinde 140 de
lumânări la bustul lui Eugeniu de Savoya de pe Aleea Personalităţilor.
Legenda spune că în seara datei de 18 octombrie 1716, la lumina a 140 de
lumânări a avut loc un Te Deum închinat victoriei.
De la ora 19.00, va fi concert fimfonic “Vă place Bach?”, integrala de suite de violoncel Răzvan Suma, la Filarmonica Banatul. De Ştefan Both – Adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu