Uite cum complicam inutil o situatie. Imagineaza-ti un om zvarcolindu-se,bezmetic,haotic,agitat,derutat, etc etc etc... In capul lui numai tarate. Si nu orice fel de tarate, tarate care se zvarcolesc. Omul asta sta si isi roade unghiile, si-a smuls parul, e chel saracul... si-a tocit si dintii,si-a distrus maselele. E terminat. La pamant. De ce? Omul asta si-a petrecut orele gandindu-se iar si iar si iar: de ce? De ce nu a mers/ de ce nu rezista/ de ce nu-mi iese nimic/ de ce stau vrabiile pe gard/ de ce Gocu prostu' are noroc si eu nu/ de ce de ce? Si dupa ce-si distruge omul asta fiinta, fiiinta, nimic altceva...dupa ce se distruge sau se porneste pe drumul asta... ceva se schimba. Subit. POC! Cineva/ceva cumva l-a facut sa inteleaga: Nu-i nimic, stai calm. Inca te mai ai pe tine. Chill. Sa-ti faci probleme dupa ce te pierzi, nu inainte.
Suntem slabi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu