Autor:: Odorica Ion
Articol: Foto: Veturia Goga (1883-1979).
"Veturia Goga, priveghetoarea lui Hitler", scrisa de Mircea Goga, stranepotul scriitorului ardelean Octavian Goga, dezvaluie in cartea sa episoade tulburatoare aidoma celor din drama Anna Karenina, insa despre povestea de dragoste dintre unchiul sau si ce-a de-a doua sotie a sa, Veturia, care ar fi fost agenta lui Adolf Hitler.
Romanul de la Soborna, cum este numit Mircea Goga, este singurul stranepot care mai poarta numele marelui poet ardelean. In paginile cartii sale de 700 de pagini, scriitorul sustine ca a cunoscut-o pe misterioasa Veturia si tese, urmand un fir narativ naucitor, povestea vietii ei, scrie Evenimentul zilei.
"Am scris povestea vietii ei mai ales dintr-un profund sentiment justitiar. Acela ca romanii trebuie sa inceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele savarsite de vaduva lui" a marturisit autorul.
Mircea Goga povesteste ca povestea lor de dragoste, tulburata de uneltiri si tradari de tara, s-a infiripat pe cand aveau in jur de 40 de ani si ambii erau casatoriti: Octavian Goga cu Hortensia Cosma, iar Veturia cu Lazar Triteanu.
Stranepotul scriitorului spune ca Veturia, fiind o femeie cerebrala si, la 40 de ani, o "Julieta fanata", ar fi prea simplu ca pasiunea subita a lui Octavian Goga sa fie pusa doar pe seama acelei "crize de patruzeci de ani".
Mai mult, Micea Goga sustine ca cei doi indragostiti au facut in mod deliberat din iubirea lor un subiect "literar": "Ceea ce avea menirea sa lase despre cuplul lor – altfel, adulterin – imaginea marilor cupluri sacralizate de literatura, au fost cele trei caiete intitulate 'Florile tacerii', publicate de istoricul Gheorghe I. Bodea, in 1998, nimic altceva decat un exercitiu de fictiune destinat iluzionarii posteritatii", explica Mircea Goga.
In aceste caiete, Goga insusi ii marturisea Veturiei ca cea mai mare taina a vietii sale a fost iubirea nesfarsita pentru ea.
Sotie blanda sau tradatoare de tara?
In timp ce criticii vremii au scris ca Veturia a renuntat la cariera sa artistica de exceptie dupa ce s-a casatorit cu Octavian Goga, stranepotul scriitorului dezminte aceasta supozitie.
"'Privighetoare a Romaniei' pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la inceputul secolului trecut, recrutata in 1914 ca agent secret al Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de umbra a nazismului.
Metamorfozata in 'Privighetoarea lui Carol II', Eminenta cenusie si Marea Doamna a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, catre care 'si-a ciripit' propriul sot, pe Octavian Goga, dar si pe Carol II, pe Maresal, ca, de altfel, pe toti cei din insusi staff-ul celui de-al III-lea Reich si i-a condus la pierzanie", scrie Mircea Goga.
Pentru ca dupa Unirea din 1918, Octavian Goga a fost numit ministru al Instructiunii si Cultelor, ministru al Cultelor si Artelor, ministru de Interne si chiar prim-ministru, Veturia s-ar fi casatorit cu el pentru a-si indeplini una dintre misiunile incredintate.
"Casatoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decat indeplinirea unei misiuni incredintate ei de catre Serviciile Secrete germane, a caror agenta recrutata inca din 1914 a fost, la Bayreuth", comenteaza stranepotul.
"Refuzul categoric al lui Octavian Goga de a colabora, urmat de demisia din francmasonerie si de decizia de a parasi tara pentru a se stabili definitiv in Elvetia i-au grabit asasinarea", explica stranepotul.
Octavian Goga s-a stins din viata la Ciucea, pe 7 mai 1938. Veturia a supravietuit inca 41 de ani, pana in iunie 1979.
Mircea Goga, in postura de martor
"Petreceam la Ciucea, in castel, weekendurile si vacantele, in compania Veturiei Goga, iar la Cluj, cand o vizitam pe matusa mea, Eugenia Luca, ii impartaseam toate descinderile.
Veturia Goga nu 'mi-a destainuit secrete' in mod direct. Esential in discutiile cu ea era ceea ce 'lasa sa-i scape' ori ceea ce facea fara sa conteste. In cartea mea despre ea nu eu sunt cel care relateaza 'teribilele-i secrete', ci aceia care au cunoscut-o in viata, aliati ori victime.
Contactul meu direct cu documente 'incriminatoare' se intampla cand, la solicitarea ei, tarziu in noapte si in conditii conspirative, ardeam impreuna scrisori sau adrese oficiale", povesteste autorul.
"Pe tatal meu, Veturia Goga l-a considerat ca fiind 'al rivalei' si i-a fost profund ostila", se destainuie Mircea Goga. "La Ciucea, de pilda, familia de sange a poetului nu era primita, iar tatal meu cu atat mai putin. Ciucea o considera domeniul ei personal, desi fusese cumparat de Octavian Goga inaintea casatoriei cu Veturia, cu bani imprumutati de la Hortensia si, prin insasi vointa ei, nemairestituiti" spune Mircea Goga.
"Dupa decesul tatalui meu, cauzat de un cancer la stomac, provocat de tratamentul 'preferential' aplicat lui in detentie, interesul Veturiei Goga fata de mine a crescut brusc. M-a invitat la Ciucea, iar eu, din curiozitate, m-am dus. S-o cunosc insemna o provocare irezistibila. Era insusi 'baubaul' familiei".
La inceput am fost fascinat de personalitatea ei si extrem de flatat de interesul si de afectiunea pe care mi le arata. Treptat insa, s-a limpezit in mintea si in sufletul meu convingerea ca reprezentam, ca unic baiat cu numele Goga ce eram, trofeul victoriei ei supreme asupra familiei Goga, cu care s-a aflat intr-un razboi fara mila si pe fata, inca din 1921, de la casatoria sa cu Octavian Goga: nora in casa a mamei poetului, Aurelia Goga, a fost si a ramas Hortensia."
Stranepotul recunoaste insa ca Veturia a reusit uluitoarea performanta de a fi fost "singura castelana care, intr-un regim comunist, si-a pastrat intacte toate privilegiile".
--
Visitor Ip: 85.186.214.25
I would like to exchange links with your site 100ro.blogspot.com
RăspundețiȘtergereIs this possible?