De ce ne incapatanam mereu sa trecem prin viata dupa acelasi tipic? De ce renuntam tot mai greu la tabieturi, refuzand sa cautam mereu ceva nou, fie si doar de dragul celor ce inca ne sunt alaturi si care se plictisesc sa faca zi de zi acelasi lucruri doar pentru a nu se ciondani cu noi?
De ce ne indobitocim spiritul, facand lucruri din ce in ce mai simple, de multe ori dintr-o comoditate greu de inteles, fie si doar pentru ca ne refuzam o viata plina de provocari?
De ce ne este tot mai greu sa-i intelegem pe cei din jurul nostru, tacand chiar daca acest lucru ne infurie la culme?
De ce ne punem mereu intrebari, cautand mereu raspunsuri, chiar daca fiecare raspuns aduce, la randul lui, alte si alte intrebari?
De ce?... De ce?... De ce?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu