:: Nebuniamedia

Titlu: Nebuniamedia
Autor:: http://sictireli.wordpress.com/
Articol: Pe site-ul http://www.carieremedia.ro/, citim o chestie de pune mâţa în coadă, fi-ţi-ar căţaua a dracu, vericule. Cică la Olt, în Slatina, oraş cam cât Giurgiu, ar fi pe piaţă 12 publicatii.
Dacă doriţi să aflaţi şi care sunt alea, daţi o fugă pe site-ul http://www.carieremedia.ro/. V-am dat link direct să nu va împiedicaţi în iţarii oltenşti. Slătinenii în loc să se ocupe cu relansarea producţiei de cârnăciori olteneşti, mai pun de o publicaţie.
Dacă geografic calculând Slatina este la ceva distanţă de Giurgiu, ca şi concepţie asupra rostului şi rolului presei se află gard în gard, weceu în weceu.
Şi la Giurgiu sunt publicaţii claie peste grămadă. Şi la bivolari şi la olteni sunt mai multe publicaţii decât cititori. Am fi tentaţi să ne tăvălim pe jos aflând că la Slatina un cotidian este făcut de 3 oameni. Dar ar fi bine, noi, giurgiuvenii, să ne abţinem. Ia fii atent aici, că dau un exemplu, citez din articolul aparut pe site-ul http://www.carieremedia.ro/: "Cotidianul Gazeta Oltului este făcut de doar trei redactori: Daniel Stoenica, Cătălin Fircoiu şi Cristina Ciocan. Aceştia scriu pe mai multe domenii şi fac şi pe fotografii.". Pentru giurgiuveni chestia asta nu sună cumva cunoscută? La Giurgiu cam tot 3-4 angajaţi la o publicaţie.
Acum spun ceva valabil şi la Giurgiu şi la Slatina şi oriunde s-o mai întâmpla aşa aberaţie pe piaţa media. Ai 3 redactori? Dai informaţie de 2 lei. Asta este la urma-urmei o desconsiderare a publicului cititor. În 3 oameni poţi cel mult să-l dezinformezi pe cititor. Explicaţia acestui fenomen stă în orgolii şi influenţe politice la greu. Fac pariu pe blogul meu (nu am nicio teamă că-l pierd!) că aduunate la un loc tirajele cotidienelor din Slatina (tiraje pe bune, nu măsluite) nu depăsesc mai mult de 600 exemplare pe zi, din care nu se vând la chioşcuri 200. Majoritatea tirajului este impărţit moca prin judeţ. Publicaţiile, politizate până la ultima virgulă zac aruncate prin primării sau sedii de partid. Bani aruncaţi pe fereastră.Tot atât de bine aş putea să fac un radio de unul singur. Vă dau un exemplu. În localitatea Ogrezeni, judeţul Giurgiu, emitea un post de radio pirat de nebun zi şi noapte. La pupitru, un zbanghiu. El centra, el da cu capul, el punea manele, da dedicaţii şi citea pe post anunţuri. Iată cum Ogrezeni avea post de radio.
Cam aşa stau lucrurile şi la Slatina şi la Giurgiu. Cu tirajele şi redacţiile respective. În cazul acesta nu putem vorbim de publicaţie în sensul de jurnal, de publicaţie tipărită, ci de un fel de blog, care poate fi ţinut şi de unul singur dacă altceva mai bun nu ai de făcut şi ţii morţiş să ai cu ce te lăuda la o bericioaică. De unde siguranţa cu care-mi pun blogul la bătaie? Păi nu vă spusei, fi-v-ar căţaua a dracu, că şi la Giurgiu fură la fel? Asta-i media, vericule?
Eu ştiu un caz la Giurgiu când un nebun a ţinut pe piaţă 7 luni un săptămânal de unul singur. Tipărit, nu în format electronic, că pe vremea aia blogul nu se inventase. El era director, redactor şef, patron, tehnoredactor, fotoreporter, lucra şi la "departamentul" marketing-publicitate. Emitea facturi, încasa facturi, ţine legătura cu RODIPE-ul ( ştiţi ce greu este să ţii legătura cu difuzarea!), făcea anchete, reportaje, mergea la conferinţe de presă, scria editoriale. Şi, poate nu mă credeţi, dar vă spun că ştiu ce vorbesc, săptămânalul lui era în top. Ba chiar top-model în Giurgiu. Ăsta nebun, nene.
--
Visitor Ip: 89.37.172.242