Autor:: http://andreighiorghe.blogspot.com/
Articol: Nu stiu cat sa fi trecut,luni poate ani pana cand m-am intalnit la banca la randul unde se plateste factura telefonului mobil cu tatal lui Victor.Nu cred ca i-am stiut vreodata numele si nici nu vorbisem mai mult de buna ziua vreodata cu el insa acum eram unul linga altul la rand si dupa ce ne-am salutat inevitabil am schimbat doua amabilitati despre ce mai fac,despre vreme si neorganizarea bancii ce creeaza randuri la care se pierde timp si multe alte lucruri marunte. Avea de plata trei facturi a lui a sotiei si…..A lui Victor.
In toata aceasta perioda tatal lui ii platea factura de mobil ca si cum nimic nu se intamplase.Luna de luna omul acesta refuza sa accepte realitatea intr-un fel mai aparte decat noi ceilalti,nu refuzand sa se gandeasca ci refuzand sa accepte realitatea,refuzand sa intrerupa factura,refuzind ideea inexistentei celei mai dragi persoane ,a fiului sau.A lui Victor.
In felul acesta oricine ar fi sunat pe numarul acela ar fi auzit mesajul robotului ce spune ca abonatul nu poate fi contactat.Daca ar fi incetat plata facturii dupa o perioada mesajul s-ar fi schimbat in abonatul nu exista.Iar tatal asta refuza sa accepte,si pentru asta platea tributul lunar pentru ca acea voce din telefon si poate ca acea voce din sufletul lui sa nu indrazneasca vreodata sa spuna ca Victor nu exista.
E ciudat sa vezi cate forme poate avea ideea nemuriri pe care toti o gindim in diverse forme,de la vocea preotului ce se roaga pentru vesnica pomenire,la vocea criticilor ce-ti tin vesnica memoria ta si creatiei tale,vocea orcarui ce-ti citeste numele sapat in piatra sau scrijelit pe copaci,pina la vocea unui robot care trebuie sa spuna orice altceva dacat ca nu exista.
Deabia dupa ce esti martor la o asa manifestare a durerii incepi sa ai mustrari de constinta nu pentru cel ce tocmai l-ai vazut ci pentru tot ce ai putut gandi in momentele de slabiciune in care nu mai ai puterea sa lupti si gandesti sa-ti iei adio de la viata si astfel sa-ti curmi suferinta sau neputiinta fara sa-ti pese de cei din jur fara sa te gindesti o secunda la repercursiunile ce macina in jur pe cei ce ramin si pentru care viata ce le ramine nu va mai fi absolut nicidata la fel.
Povestea completa pe http://andreighiorghe.blogspot.com/
--
Visitor Ip: 92.55.138.148
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu