“Măturaţi aluatul cel vechi”

“Măturaţi aluatul cel vechi” (1 Corinteni 5:7)

Pavel ne oferă patru idei pe care să le ţinem minte când vine vorba de ispită:

1) Când credem că suntem cei maj tari suntem cei mai puţin pregătiţi pentru atac. Un om povesteşte că s-a implicat într-o relaţie. Îşi aminteşte de o discuţie pe care a avut-o cu un prieten înainte să se întâmple asta. Prietenul: “Dacă satan ar fi să te distrugă, cum crezi că ar face-o?” Bărbatul: “Pe tot felul de căi, dar este un domeniu în care nu mă va prinde”. Prietenul: “Şi care e acesta?” Bărbatul: “Relaţia mea personală. Acesta este domeniul în care sunt cât se poate de puternic”. După câţiva ani, chiar în domeniul în care el a prezis că este în siguranţă, viaţa şi căs­nicia acestui om s-au destrămat. Pavel ne avertizează: “cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă” (1 Corinteni 10:12).

2) Ceea ce pare inocent te poate distruge. Vorbind despre ispitele trupeşti, Pavel scrie: “Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine” (1 Corinteni 6:12). Opreşte-te şi întreabă-te: “Lucrul acesta îmi este de folos sau mă va răni? Are puterea de a mă controla?”

3) Cochetarea cu ispita garantează faptul că la un moment dat vei ceda. Pavel pune din nou lucrurile în balanţă: “Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala?” (1 Corinteni 5:6). Pavel nu se referă la gătit, ci la trup şi sfatul lui despre păcat este acesta: “Recunoaşte-I, evită-l, elimină-l din viaţa ta!” 4) Eşecul nu te va scoate din harul lui Dumnezeu, dar îţi poate dis­truge potenţialul. Având lucrul acesta în minte, Pavel scrie: “mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat” (1 Corinteni 9:27).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu