Romania te iubesc "In numele tatalui"

No comment

ŞANSA ~ varianta pentru 100 Ro

Valorile trebuiesc păstrate, dar ... REDEFINITE !!! 

~
ŞANSA mea, şansa noastră. Şansa OAMENILOR.
Noi toţi suntem "la bază" ...doar atât: MATERIE.
Dumnezeu ... A SUFLAT peste noi, Suflare de Viaţă !
 

SLAVĂ lui Dumnezeu !

 
Acea Suflare DĂINUIE şi este prezentă nu doar Oamenilor. Are diverse "însărcinări", pentru fiecare Vietate în parte ! OMUL este însă după CHIP şi ASEMĂNARE !
Prin Neascultare, multe "caracteristici" s-au pierdut, Omul devenind MURITOR, mult "mai apropiat" de esenţa Materiei, de sorginte Divină ! Prin Neascultare, Omul "a căpătat" BOALĂ !!! Suferinţa REVENIRII la Dumnezeu ! DRUMUL care trebuie parcurs, treptele care trebuiesc urcate ... pentru REVENIRE la CHIP şi ASEMĂNARE ! La VOIA lui Dumnezeu !!!
 
Boala se manifestă mai ales prin MINCIUNĂ ! Acceptarea Minciunii duce doar la Moarte, duce doar la UITARE ! Acceptarea Minciunii ne îndepărtează de VOIA lui Dumnezeu, acceptarea Minciunii ne perpetuează BOLII !!!
 
ŞANSA mea, şansa noastră. Şansa OAMENILOR.
~

Sfânta Evanghelie după Ioan

13.34. Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.

13.35. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.

~

ŞANSA mea, şansa noastră. Şansa OAMENILOR.

Orice moment este un început ! 
Orice Clipă trebuie trăită la maxim. Doar în ADEVĂR. Mântuitorul ne-a rugat să fim PRECUM COPIII !!! Încrezători DOAR în ADEVĂR ! "Politica struţului" duce la Moarte, căci ne face părtaşi minciunii, îi devenim COMPLICI prin acceptarea tacită a EVIDENŢEI !!! 
Minciuna nu doar că se complace în aşteptare, dar NE PREZINTĂ noi argumente, menite să ne atrofieze definitiv vigilenţa. Argumente cu care SĂ NE PIERDEM VREMEA !!! Iar MINCIUNA să rămână "LA PUTERE" !!! Puterea ei este slăbiciunea noastră, căci Minciuna trebuie ÎNDEPĂRTATĂ FĂRĂ TĂGADĂ, fără discuţii, fără lamentări, CU RISCUL "Vieţii" !!! 
Ne trag copiii de urechi ! Este doar un exemplu. Acestor "aşteptări" legitime, noi, Oamenii ... cum RĂSPUNDEM ??? Cititii tot blogul ! Are doar câteva articole. 
Copiii NE ÎNVAŢĂ !!! Aici am găsit ... O ŞANSĂ ! Şansa mea, ŞANSA noastră ! 
Aceea de a NE ÎNTOARCE la Esenţe ! Aceea de a ne asuma statutul de mici Creatori. 
Un VIS care trebuie TRĂIT prin PARTICIPARE ! Aici am aflat ... O ŞANSĂ finalizată ! Prin sacrificiul Muncii Creatoare ! Aşa cum ne CERE Dumnezeu !
~

Valorile trebuiesc păstrate, dar ... REDEFINITE !!!

~
Cornelius, :)
~

Hai la DRUM de Lumină !
Cine vine cu mine, ca să pot să fiu BINE îndrumat ???

%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Drum fără Biserică (varianta 100 Ro)

Bună Ziua !
Această postare, special pentru 100 Ro, include postarea originală, adăugată adineauri pe blogul meu ElaEL. Este practic un început de drum, ca răspuns la nişte "provocări" benefice (directe şi indirecte). Vă Mulţumesc la TOŢI pentru susţinere, astăzi, în mod special doamnei  (hera mariana) I-am promis ceva, acum ~ vreau, nu vreau ... ~ trebuie să materializez promisiunea ! De asemenea, pentru toată LUMEA, doresc să avem parte de :
Un AN BUN, plin de fapte Benefice, pe placul lui Dumnezeu !
La Mulţi Ani ! Cu Sănătate, Iubire, ARMONIE, Pace în Suflete, alături de cei dragi !
Aceeaşi urare din GÂND BUN ! şi cititorilor noştri (celor care SE STRĂDUIESC pe Bloguri ! ~ să ne Luminăm şi Întrajutorăm RECIPROC !).
Felicitări gazdei noastre, domnului Feri (Unul da' BUN = 100 Ro) şi Familiei sale !
Felicitări prietenilor mei care NU se ascund în spatele unei MĂŞTI. Mi-ar plăcea să NE CUNOAŞTEM şi în REAL !!
~
Pentru cei care mă "vizitează", dar şi pentru cei care întâmplător vor citi acest articol, le recomand să mă cunoască prin următoarele LABELS (o "descoperire" personală, de dată recentă !):
♥ Bună ZIUA ! 
♥ La Mulţi Ani MAJESTATE !  
♥ ALB senin 
♥ Desigur, NU contează cât de lung am părul !  
♥ Drum fără Biserică  
♥ vor mai fi si altele, vor apare "din mers".
Iar acum, articolul promis:
:

Biserica mea, Biserica noastră

~

Aparenţele comuniunii. Ieri "băteau CLOPOTELE" dintre blocuri. Abia, abia am zărit o CRUCE. Dar sunetul m-a pătruns de pretutindeni BĂTEAU CLOPOTELE la Biserica ~ CHEMĂRII LA Slujbă. Grăbit, am trecut mai departe ... până DEPARTE s-au auzit. Poate că BAT şi acum, eu nu le mai aud căci e noapte înspre dimineaţă. Soarele se va îndura iar de noi, de mine LUMINÂNDU-NE, luminându-mă ca la BUN ÎNCEPUT ! Eu DoarATAT, îi văd lumina, doar Cocoşul ÎL SALUTĂ de-o VEŞNICIE. Pe stradă, înghesuitele noastre Biserici, trec aşteptându-ne !

~
Moscow Kremlin Church Bells

http://www.youtube.com/watch?v=nubhO0JVlcU&feature=related
brianm0000 | 24.04.2008 | (30838) | 3:33
~
Toaca şi clopotele - Mănăstirea Putna
andreihromania | 12.04.2009 | (24385) | 7:36
~
Sfinte Dumnezeule

http://www.youtube.com/watch?v=IciGt2Iti0U&feature=fvw
br3akofdawn | 10.07.2008 | (166778) | 6:42
~
Cornelius, :)
PS: Vă Mulţumesc ! Dumnezeu să ne Binecavanteze cu Îndurările SALE ! Amin.
~,

Un micut comment

De "reţinut" la: Funny, sau, Chestii personale !!! (oricare din cele două ! Mie ... mi-a "trecut")

~

Poza, este a mea ... iar EU, o folosesc pe ACEEA ORIGINALĂ !!!

~
Din dorinţa de a nu lăsa lucrurile "să meargă de la sine" ... dacă ele, mai întâi ... au fost STRICATE intenţionat ! Încercând să-mi văd "postările" din 100 Ro, mi-am "recuperat" nişte amintiri dureroase !
Perioada când ... am fost Clonat !

Există un Blog: Suflet curat, al domnişoarei Ioana Cazacu Liliana ! (Profil: http://www.blogger.com/profile/16482288518437651587), Blogul a luat "fiinţă" în [miercuri, 16 septembrie 2009], "Profilul" i-a fost vizitat de 209 ori (!!!)(cel puţin de 20 de ori ... de către mine !), ... şi are DoarATAT: 16 POSTĂRI !!! ... în 431 de zile calendaristice ! Una din aceste "Postari" ...mă persiflează, căci deh ! Dumneaei ... are EXPERIENŢĂ de Viaţă ! Căci ... este studentă, în Vaslui, Birlad, România, iar adresa URL: http://ioanacluj.blogspot.com/, denotă faptul ... că, de "baştină" este din Cluj-Napoca ! ... iar eu, probabil ... nepetrecându-mi "zilele şi nopţile" prin Italia, în mintea domniei sale nu sunt ... poate, decât un "moş senil, un babalâc ... la 54 de ani !".

Aceasta are un frumos Blog creştin, dar ... pe acest Blog, unde, de altfel NU a mai publicat nimic, din [luni, 23 august 2010] (vezi Iubirea de Dumnezeu), are însă, o postare (hodoronc tronc ... brusc !), în care ... foloseşte o IMAGINE TRUCATĂ, după ce a fost ... preluată de pe unul din Blogurile mele !
O postare din  16 ! Adică 6,25 % !!! Adica, mai exact: a saptea postare a dumneaei, a fost despre mine !

În timp ce ... în postarea anterioară, "făcută probabil prin copy/paste" după Parintele Cazacu Gheorghe., începe Al şaselea articol astfel:
"Precum mortul nu mãnâncã, asa si smeritul nu poate sã osândeascã pe alt om, chiar dacã l-ar vedea închinându-se la idoli (Avva Longhin)." ... în smerenia-i "desăvârşită", ... aceasta îşi dă frâu liber imaginaţiei, prin articolul unde sunt atacat VIRULENT, şi în care foloseşte o CACOFONIE iniţială, dublată de alta ... finală, ... STRÂNS legate de NUMELE şi Prenumele meu, intenţionat ... amestecate !!!

De altfel, însăşi "fratele" ... săvârşeşte cu BUNĂ ŞTIINŢĂ, aceeaşi Gafă VOITĂ !
Probabil ... ambii obişnuiţi ... cu Blogul Clonă, acum ... aparent ŞTERS !!!

Mă întreb retoric: DE CE stimată domnişoară ... acceptaţi pe Blogul dumneavoastră O CONTRADICŢIE !!???
În Blogroll, aveţi aşezat de mânuţa dumneavoastră, căci ESTE Blogul dvs. nu al meu, DOUĂ Bloguri ... aparent ca fiind ale mele:

Lista mea de bloguri


FRATELE GHEORGHE CAZACU IN SLUJBA LUI DUMNEZEU SI FIUL OMULUI 
Duhul Sfant: Roata Credintei...
Cu 1 zi în urmă
<><><>
hai la plimbare
 
Dor de verde
Cu 2 zile în urmă
<><><>

BLA ... BLA ... BLA si Celor-ÎNCERCAŢI

Glumele'S cumva ... un alt soi de ESEURI ??!

Cu 2 zile în urmă
<><><>

Fratele Suferinţei

JERTFA pentru aproapele-implinire duhovniceasca si bucurie!…Cuv.Paisie Aghioritul

Cu 1 săptămână în urmă
<><><>

Zile Senine

Iubirea de Dumnezeu

Cu 2 luni în urmă
<><><>

ROSCA GHEORGHE CORNEL

Obraznic Om!

Cu 5 luni în urmă
<><><>

ARIPI DE VIS

Români pentru români

Cu 9 luni în urmă
<><><>

DICŢIONAR ORTODOX

Cu 1 an în urmă
<><><>

Iar, tot dumneavoastră ... le-aţi dublat, pentru a fi sigură CĂ VĂ ÎNDEPLINIŢI "Planul", şi în rubrica din "Profil" ... unde tocmai l-aţi şters PE CEL RĂU, căci ... celălalt este capturat la mine, deoarece ... v-am banat !!!  

AŢI ŞTIUT ADEVĂRUL, stimată ... domnişoară !  

Cum credeţi că veţi ajunge ... la Dumnezeu, ... mă rog, ÎN Rai ... dacă nu veţi recunoaşte PUBLIC ... doar atât, CĂ ... aţi greşit !  

Haideţi, că nu este greu !

Da, stimată domnişoară ! Prin Bannare, am dovada că AVEAŢI LINK la mine ... unde aproape un an de zile M-AM TOT PLÂNS ... că sunt Clonat, iar dumneavoastră V-AŢI PERMIS să mă trataţi ... ca pe o cârpă ! 

Dumnezeu să vă Ierte !
Eu v-am iertat, Dumnezeu ... vă va Ierta, însă CEL MAI GREU ... la Judecata personală, VA FI ... să vă IERTAŢI ... dumneavoastră înşivă !
 
Vă doresc ... SUCCES ! 

~ 

Acum vă REAMINTESC, oficial şi public, articolul dumneavoastră, al domnişoarei Ioana Cazacu Liliana, sora ... FRATELUI SUFERINŢEI !!! (Domnul Preot Gheorghe CAZACU).
 
[De fapt ... nu ştiu care dintre dumneavoastră ... EXISTĂ ... cu Adevărat !??]

Acest om nefericit isi amaraste viata sa prin redactarea unor articole care sunt lipsite de duhul ortodox.

Si totusi ce l-a facut pe acest om sa isi piarda credinta?Inselarea diavolului in lume este foarte mare!Nu doresc a-l judeca pe dansul,caci El este Drept Judecator!

Doar imi exprim compasiunea fata de un om bolnav fara iubire.Cel care traieste fara Hristos ,mereu va fi nefericit!Asa e si acest biet om care se declara “prieten cu Antihristul”!

Si totusi daca nu l-ar judeca lumea si l-ar iubi asa cum e,poate revolta lui ar inceta…

Rugati-va pentru dansul ca Domnul sa ii lumineze mintea!

Pana atunci paziti-va ochisorii dumneavoastra caci sunt multe lucruri smintitoare pe acest site al domnului Rosca!Daca am fi noi mai buni ,si ceilalti in jurul nostru s-ar schimba!Revolta sa e contra societatii!

E amarat de societate!Pentru ca nu a inteles din pacate mesajul ortodoxiei acum sufera prin negarea acestuia,se inchide intransul ,dar nu totul e pierdut !Sa ne rugam pentru el!

Sa ne ajute Dumnezeu!

~ 

Chiar NU vă mai înţeleg ... deloc ! De ce l-aţi anulat ACUM ?? ...Cum este posibil, să ANULAŢI de la Rubrica "Viuzualizati Profilul meu complet", UN Blog ... care NU mai există ???

Doar ... prin BANNARE !!!
 
Stimate ... tehnician hacker !  Aţi comis O GRAVĂ EROARE !! Căci:
 
Ori Blogul EXISTĂ ÎNCĂ, dar ... ESTE "La păstrare" !!! ~ în care caz, pur şi simplu ... v-aţi anulat "AGRAFA" făcută ACOLO !!,
Ori, dacă NU mai există ... ATUNCI ... prin Bannare, AŢI RĂMAS ... cu "ACESTA" agăţat ... ca DOVADĂ favorabilă mie !!!
Ori ... veniţi dvs. cu o soluţie de ÎMPĂCARE, că prea v-aţi BĂTUT JOC şi de mine ... şi de întreaga Blogosferă, unde v-aţi deversat ... NEPUTINŢA !
~

PS: ... sau, UpDate la 21.11.2010.7~21:03
Eu am anunţat despre moartea soţiei la: [ Publicat de DoarATAT la 8/27/2010 04:27:00 PM ]; după câteva ore, sau minute (articolul meu, arată ORA ÎNCEPERII Postării ! De "terminat", am făcut-o publică ... după cel puţin O ORĂ ... cât a "durat" redactarea până la primul videoclip, dacă nu chiar incluzându-l şi pe acesta !). Fratele Gheorghe CAZACU, însă, anunţă:
[[ Biruinta! Fratelui Nostru Rosca Cornelius. 
Publicat de Fratele : CAZACU GHEORGHE on 26.08.2010]]
Vă rog să-i scuzaţi ... cacofonia ! Se întâmplă chiar şi la "case" mai mari ...
~ 
Cornelius,

Lumina trairii cu D-zeu, prin daruire de cantec: Parintele de la Reviga

Sa ai credinta fara ati pasa ce cred altii despre tine, sa traiesti si sa daruiesti iubire prin cantec, rupand astfel o lacrima ce se scurge pe obrazul celor ce te asculta, umplandu-le sufletul si inima de pace si lumina, si totul din Iubirea si daruirea sa catre D-zeu! 
sursa: http://serindar.blogspot.com/

DIN CARTEA: 1000 DE INTREBARI SI RASPUNSURI DUHOVNICESTI

    Mai jos voi scrie cateva cuvinte frumoase pe care le-am gasit in cartea aceasta  si mi-au bucurat sufletul:

• sa ne departam de gandurile patimase care ne alinta mintea si inima
• inceputul chipului drept al gandurilor este ASCULTAREA, citirea Cuvantului Lui Dumnezeu si cuvintele Sfintilor Parinti
• nu exista nici un folos din nici o osteneala exterioara daca nu stim ca prin osteneli sa ajungem la bunatatea launtrica
• rugaciunea Lui Iisus usuca desfraul, potoleste furia,alunga mania, inlatura tristetea, indeparteaza obraznicia, nimiceste melancolia, alunga lenea, lumineaza mintea, naste zdrobirea de inima, aduce lacrimile
• pune-l intotdeauna pe aproapele in locul tau si pe tine in locul aproapelui
• groparii tineretii sunt NECREDINTA, BETIA, DESFRAUL, MANIA, NECINSTIRE PARINTILOR, TOVARASIA REA, TRANDAVIA
• VORBELE OAMENILOR LUMESTI SUNT O CURSA A MORTII, SFATUL LOR ESTE PRAPASTIA iADULUI, IAR LEGATURA CU EI ESTE PAGUBA SUFLETEASCA- SF EFREM
• Nu ti-l inchipui pe Dumnezeu
• fii marinimos, adica sacrificati interesul personal in favoarea celorlalti
• nu va furati timpul
• SMERENIA si RUGACIUNEA sunt cele mai sigure mijloace de impacare
• nimic nu invie in noi Frica de Dumnezeu mai mult decat Pomenirea Mortii
• gandurile rele sunt mantuitoare
• tacerea presupune neamestecarea in lucrurile straine, fuga de cunostintele si legaturile care nu-i sunt de trebuinta, de clevetire sui vorbe murdare precum si vorbirea cu blandete si la nevoie, doar cand esti intrebat
• crestinul care nu-si respecta pravila este un crestin mort
• DRAGOSTEA este mai buna decat RUGACIUNEA
• reaua vointa si ura fata de aproapele provin din faptul ca nu ne mustram pe noi insine
• cine pastreaza un dar al Lui Dumnezeu numai pentru el acela va fi osandit ca cel ce a ascuns talantul
• cand ti-ai murdarit lenjeria imediat o schimbi, dar sufletul care e mult mai pretios il lasi neingrijit, murdar, pana la post (si eu as spune chiar mai mult)
• intristarea e cu folos doar cand vine din cainta pentru pacate
• pe cei ce traiesc virtuos nu i pot atinge vorbele rele ( cu referire la blesteme si la deochi)
• omul duhovnicesc se adanceste cu mintea si inima in Dumnezeu, iar cel lumesc in lumea adultera si pacatoasa
• lenea vine din pantecele hranit bine
• curiozitatea este un pacat
• isi va lua cu sine bunurile cand va muri cel ce lea impartit pe pamant celor ce au avut nevoie de ele
• mai bine le va fi la judecata mahomedanilor, decat crestinilor care nu cunosc crestinismul
• este pacat tot ceea ce supara constiinta si desfata trupul
• glasul constiintei verificat de Cuvantul Lui Dumnezeu trebuie ascultat intotdeauna
• dragostea corecta nu trebuie sa agite sangele, trebuie sa linisteasca si sa inalte sufletul , iar aceasta se manifesta prin rabdare si lepadarea de sine
• pe cel ce vine dupa sfat nu-l alunga , dar nici nu te crede grozav
• educa-ti pe seama neputintelor, sentimentul smereniei si al nevredniciei
• prima stiinta este cunoasterea de sine
• vrajmasul ii da omului clarviziune dar smerenie niciodata nu ii da. Ea il arde chiar si pe el.
• placerile lumii ucid in om viata duhovniceasca
• nimic nu il bucura pe Dumnezeu ca omul care u tine minte raul
• trebuie sa induram necazurile cu multumire
• sa nu raspunzi folosind cuvinte obraznice
• bogat nu e cel ce a castigat mult, ci acela care a daruit mult 

Florii, obiceiuri, superstitii ...

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi.
In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.
Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.
Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.
Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire ramurile numite “matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu “matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. De Alexii, cand se scot stupii de la iernat, bucovinenii aseaza pe buduroaie manunchiuri de “matisori” pentru a-i purifica si pentru a-i incarca de mana. “Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji sau descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
Importanta sarbatorii este data si de severele interdictii de munca precum si de sacrificiul ritual al pestelui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de peste.
In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces. Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.
Obiceiuri in prag de florii

• In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate
• Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte;
• Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele;
• Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.

Superstitii in jurul sarbatorii floriilor

• In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
• Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste
• Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
• Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti,
• Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat
• Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui;
• Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul;
• In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
• Acum se aerisesc hainele.

Dezlegare la peste in duminica Floriilor

In Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adica pot manca peste si pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxa a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul si il inalta.
Sursa articol:
http://www.crestinortodox.ro/

Secretul fericirii vesnice!

"Cel ce vrea sa afle adevarata odihna a sufletului sa lucreze smerita cugetare si va vedea ca in ea este toata bucuria si toata slava si toata odihna, precum in mandrie sunt toate cele impotriva."
De ce sunt de acord cu aceasta afirmatie? ei bine pentru ca am analizat-o cu atentie. Aceasta fraza a fost scrisa de un sfant filocalic (Dorotei). Acest sfant nu este singurul care afirma acest lucru. Intai de toate avem nevoie de smerita cugetare sau pe scurt trebuie sa fim smeriti. Inainte de ce? Inainte de infranare, inainte de frica lui Dumnezeu, care este inceputul intelepciunii, inainte de milostenie si credinta, prin care se curatesc pacatele. De ce? -pentru ca nici una dintre cele amintite nu se poate dobandi fara smerenie.
Cuvantul 'magic" prin care aratam ca suntem smeriti este 'iarta-ma'.
Suntem oameni cu slabiciuni, nu putem sa ne infranam, nu ne temem de Dumnezeu, nu suntem milostivi si nu credem suficient, dar smerit poate fi oricine.Smerenia nu cere un efort prea mare din partea ta, trebuie doar sa recunosti ca esti un nimic fara de Dumnezeu si toate vor curge de la sine. 'smerenia nu se manie si nu manie pe nimeni', orice necaz i s-ar intampla unui smerit, acesta nu se va putea mania pentru ca se va cerceta rapid pe sine si va descoperi ca merita sa i se intample acel necaz si va trece peste el fara suparari , ramanand in pace.
Interesant este cum imparte acest sfant mandria si smerenia. Aflam de la el ca exista doua tipuri de smerenie dupa cum exista doua tipuri de mandrie.
mandria de categoria I este atunci cand il clasificam pe cel de langa noi ca fiind nimic, iar noi ne credem superiori fata de el si sa recunoastem, suntem maestri la a face clasificari d'astea,la a fi carcotasi... A doua categorie se ajunge plecand de la aceasta si consta in insusirea tuturor ispravilor, si uita ca fara de ajutorul Lui Dumnezeu nu se misca un fir de par... La fel, dupa cum am spus mai inainte , smerenia este de doua tipuri: Prima categorie - cand ne consideram pe noi insine mai mici decat tot restul, Dar cam rar intalnesti in ziua de azi astfel de persoane... iar a doua categorie este aceea cand punem pe seama Lui Dumnezeu toate realizarile noastre... aici nu pot sa uit de bunica mea care la fiecare vorba spune "cu agiutoru' Lu' Dumnezeu am facut...". sau "Daca o sa-mi agiute Dumnezeu o sa...", aceasta este smerenia sfintilor.
Imi aduc aminte de o vorba a parintelui Arsenie de la Buda care spunea ca atunci cand spunem "iarta-ma" crapa dracul, toti dracii fug de la tine daca te smeresti. Toate le suporta dracul numai smerenia il sperie. Lui nu-i este frica de credinta pentru ca si el crede in Dumnezeu si cunoaste foarte bine slava Sa, nu-i este frica de post pentru ca el nu mananca niciodata, ceea ce il inspaimanta este Smerenia.
« Invatati de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima, si veti afla odihna sufletelor voastre » ne spune Mantuitorul.
'Nimic nu foloseste pe oameni mai mult ca taierea voii lor.'
Cine zice ca este mai mare decat celalalt nu se cunoaste pe sine. Este de trebuinta sa ne cercetam cu atentie pentru a lucra smerita cugetare.

Orfanii

Departe de a fi înţeleşi, orfanii au o lume a lor. Uneori ignorată, alteori privită îndoielnic ori discriminată. Aceşti maturi înainte de vreme îşi poartă stigmata pusă de neînţelegerea celorlalţi şi de suferinţa dinlăuntrul lor. Sufletele lor sunt supuse la grele încercări iar mintea lor este prea devreme împovarată de gânduri şi decizii nepotrivite uneori vârstei.

După cortina sufletului lor zace ca un martor suferinţa. Ea şi-a aşternut mantia peste tărâmul inocenţei asemenea unei pături de zăpadă venite prea devreme peste o livadă ale cărei roade n-au apucat încă să se coacă. Pare frig. De undeva însă, din pământ, acest cuptor al sufletului, îşi face apariţia firavul ghiocel; un mugur de speranţă şi iubire.

Pe orfani viaţa i-a provocat la duel. Într-un final, orfanii vor ajunge nişte eroi. Aşa, fără pretenţii, fără prea mult ajutor şi cel mai dureros, fără părinţi. Ei sunt nişte eroi prin ei înşişi.

Orfani

Talpile lumii dor cumplit,
zac umflate, uscate
Din crapaturile calcaielor
fumega altare de lacrimi.
Picioarele pamantului se tarasc,
fara ciorapii firescului
intr-un bocanc prea stramt
avand marca indiferentei.

Talpicii mustesc de obida,
intr-un creuzet al disperarii.
Sireturile durerii sunt innodate
pe glezna copiilor orfani
orfani de parinti, de zambet candid
dar nu orfani de Tine, Doamne.

Ocroteste-i, Parinte drag...

Autoarea poeziei: http://edelweiss-ecoulluminii.blogspot.com/

DECALOGUL TRIST

"Mama natura este o catea!" 

Acest lucru ni-l zice noua Murphy si ii dau perfecta dreptate. Decalogul, de la aparitie si pana in prezent a ramas doar un deziderat. De aceea va spun cu toata convingerea  ca situatia este la fel de trista ca si atunci cand Moise s-a ostenit sa coboare cu tablele de legi de muntele Sinai. Cum ar fi  aratat astazi omenirea daca oamenii ar fi respectat peste veacuri, toate cele zece porunci? Fara sare evident si foarte trista, traind intr-o armonie si o buna stare gretoasa, fara bancuri - inafara celor cu prosti, evident, fara stiri proaste la televiziune si presa, fara conflicte, fara barfe, fara clasa politica, fara interlopi, fara politie, armata si securitate. Nici nu mai doresc sa continui pentru ca ajung in comunism.  Asa ca situatia este trista pentru ca decalogul nu este respectat si este inca in vigoare si s-ar transforma intr-una la fel de trista daca nu ar mai fi necesar.

Vazute si Nevazute

Hai acum sa vedem, macar de curiozitate, cata rezonanta are decalogul in constiinta voastra. Cate din cele zece porunci stiti sa reproduceti imediat? Mai mult de cinci? Ei, daca reusiti sa va amintiti macar sapte dintre ele, inseamna ca sunteti omeni morali. Sa scoatem din discutie primele patru porunci care reglementeaza relatia cu nevazutul, cu divinul si sa ne uitam putin in poruncile lumesti. Fac aici o paranteza, caci decalogul ne ofera o informatie absolut senzationala. Daca din zece porunci, patru sunt dedicate lumii care nu se vede, inseamna ca omul antic isi lua deciziile si actiona in viata cotidiana, in proportie de cca.60% ancorat in realitatea palpabila, vazuta, iar in proportie de 40%, era pendinte de cea nevazuta. Si-acum sa revenim la legi. Cu exceptia lui "sa nu preacurvesti" care este mai toleranta decat celelalte noua porunci, restul mi se par prea drastic formulate si in consecinta si foarte greu de tinut. De aceea, in vechime, omenirea  nu s-a omoarat deloc cu tinerea lor si nu se prapadeste dupa ele nici astazi. Daca formularea legilor ar fi fost mai permisiva, cu siguranta ar fi avut o mai mare sansa de reusita. Cum ar fi sunat de exemplu "sa nu prea minti" sau "sa nu prea furi"?( nu vi se pare ca formulate astfel, poruncile parca s-ar adresa in exclusivitate poporului roman?:))

Incearca "sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti!" 

Indemnul biblic: "iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti", a venit prin Isus la un moment in care a fost nevoie de o astfel de lege care sa reglementeze un anume tip de conduita izvorata dintr-un egoism exagerat. Iubirea este sau nu este, pentru ca nu poti accesa la comanda un sentiment. Nu poti porunci cuiva: "acum iubeste!" si "acum uraste!". Sentimentul, ca sa fie viu, trebuie sa se nasca din ceva, sa aiba o cauza naturala, nu una imaginara, autoimpusa... caci aceea nu mai este iubire, este o silnicie, o mascarada. Asa ca, intre un sentiment real, natural si unul intentional, impus, se va casca intotdeauna o prapastie. De aceea nici nu ne iese noua prea bine chestiunea cu iubirea de aproapele iar legea naturala a Talionului functioneaza in continuare fara cusur. Orice lege vine sa indrepte sau sa opreasca un fenomen si sa-l aseze pe alte baze. Legea presupune un anumit tip de "impunere", este imperativa, dar tocmai acest lucru deranjeaza, pentru ca instinctual, omul se iubeste doar pe sine iar instinctul lui trece foarte rar mai departe de familia lui. Asa era si atunci, in vremurile vechi si asa este si astazi. Iubirea de aproapele ramane in continuare un deziderat, o tendinta si nici macar in viitor nu va reprezenta o realitate generala. Unii reusesc sa-si iubeasca aproapele. Altii se straduiesc. Celor mai multi, din pacate, nu le  pasa si isi indreapta afectul catre caini, pisici sau alte animale. In conditiile actuale, eu unul nu as mai impune in mod dogmatic iubirea de aproapele, pentru ca daca aruncam o privire inapoi peste umar istoriei, vedem limpede ca dogma nu a avut succes, si-atunci, mai degraba i-as invita pe oameni macar sa incerce.

Si totusi... iubirea

Fata de cele ce am exprimat mai inainte sunt convins ca spiritualistii vor avea alta opinie si sunt indreptatiti sa o aibe. Cand vorbim de vibratii comune, joase, lucrurile arata ca mai sus. Altfel insa se pune problema iubirii aproapelui cand se ridica nivelul vibratiilor. Mai departe nu doresc sa mai dezvolt chestiunea pentru ca m-as impotmoli in ea, dar o voi invita pe buna mea prietena si colega noastra, Cristiana Antonovici, daca va avea ragazul si disponibilitatea, sa-si exprime opinia printr-un articol. Cand va voi ea. Daca accepta, atentie, nu ratati acel articol! :) Ce zici Cristiana? :)

Ce sa mai credem?

Dacă eşti în necunoştinţă de cauză mai bine taci, şi nu învăţa pe altul ceea ce nu este corect/adevărat. Sunt surprins să aud, în zilele noastre, de la unii „învăţaţi” lucruri false despre existenţa Lui Dumnezeu. Trebuie să ne fie clar că lumea aceasta trecătoare este materială, tangibilă, însă viaţa de apoi va fi veşnică şi se va desfăşura într-o lume imaterială.

Este extrem de adevărată expresia că există printre noi tineri bătrâni şi bătrâni tineri. Adică există acele persoane care încă din copilărie deţin Harul înţelepciunii, cunosc foarte bine tainele credinţei dar există şi bătrâni care în acest domeniu au rămas copii, cărora le lipseşte cu desăvârşire cunoştinţa de Dumnezeu. Iar dintre aceştia se găsesc câte unii care, deşi nu cunosc învăţătura creştină, spun cu glas tare că nu există Dumnezeu, asta pentru că nu vor să se supună Stăpânului adevărat. Ei se cred dumnezei, sunt mândri exact ca şi diavolul şi se vor duce în locul pregătit acestuia. Dar noi suntem nişte dumnezei mai mici, noi suntem dumnezei creaţi de Dumnezeu, Care este necreat şi am fost puşi stăpânitori peste întreaga lume văzută. Noi suntem legătura dintre Dumnezeu şi creaţie. Printre creştini mai sunt mulţi alţii care cred cu adevărat în Dumnezeu, însă aceştia sunt mai limitaţi în cunoaştere şi rămân cu învăţătura primită la grădiniţă şi spun aceştia că există viaţă după moarte, că există Rai şi Iad, că Raiul ar fi plin de râuri cu lapte şi miere, cu tot felul de flori şi altele asemenea şi este pregătit celor care cred în Dumnezeu şi ascultă de poruncile Lui, iar Iadul, spun ei, este acel loc întunecat cu foc şi cazane de smoală pregătit diavolilor şi celor ce iau urmat sfaturile pe lumea aceasta.

Aceasta nu este o credinţă neapărat rătăcită, ci o credinţă naivă. Ei bine treaba nu stă tocmai aşa. Trebuie să uităm de cazane de smoală de foc de râuri cu lapte şi miere. Dacă lumea viitoare este una nematerială, ce să caute toate acestea acolo? Iată cum se poate explica totuşi în cuvinte Raiul şi Iadul. Raiul este acea bucurie de vieţuire în preajma Lui Dumnezeu, a sfinţilor şi îngerilor Săi, ceea ce e de nedescris, locul unde vom face lucrurile pentru care am fost creaţi, îi vom aduce slavă Lui Dumnezeu, iar Iadul este acea tristeţe de a fi departe de Creator, durere de nedescris iarăşi. Sufletul nostru sau conştiinţa cum îi spun unii se va bucura de unul dintre aceste locuri. Credinţa noastră nu ne opreşte să studiem ci din contră ne îndeamnă la aceasta pentru a ajunge la cunoştinţa adevărată, Dumnezeu nu se opune progresului tehnic,nu, ci se opune utilizării neraţionale a lucrurilor descoperite. Toate virtuţile nu le-a lăsat Dumnezeu la întâmplare, toate se leagă între ele şi nu poate exista una fără de cealaltă.

Nu-L iubim pe Dumnezeu!

       Nu este necesar să-i spunem asta în faţă, deşi unii mai fac şi excepţii… De ce zic că nu-L iubim ? Păi câte nu facem noi pentru o persoanâ iubită?...,facem orice numai să-i fie bine, nu contează prin ce sacrificii. In primul rând încercăm să nu o supărăm şi apoi să-i facem bine, să o facem fericită. Şi unii dintre noi chiar reuşesc să aducă fericirea în viaţa persoanei iubite.

      Pretindem că suntem copii ai Lui Dumnezeu şi că suntem dintre aceia care-i cunosc învăţătura. Faptul că el ne iubeşte, este ştiut, pentru că vedem că ne ţine încă pe Pământ lăsându-ne să ne bucurăm de toate bunătăţile, create special pentru noi. El ne iubeşte ca un tată adevărat, însă noi ce facem în schimbul nemărginitei Lui iubiri?... Ne purtăm ca nişte copii neascultători, ne cerem partea de moştenire şi fugim departe de El cheltuind-o în desfătări, iar pe El îl uităm complet , sau din contră aducem mereu vorba de El , însă cum? -în tot felul de înjurături ( mai ales poporul nostru ) de parcă, înjuratul ar fi un job indispensabil. Şi într-adevar este un job, dar care ne duce spre Iad, pentru ca astfel îl jignim pe Dumnezeu. Cu toate acestea iubirea Lui pentru noi nu scade, insă din dreptate ne trimite departe de El, pentru că noi înşine alegem acest lucru – să trăim departe de El aici pe Pămănt… şi cum să fim acolo alături de El dacă aici toată viaţa noastră L-am hulit.
     Dumnezeu ne iubeşte însă nu obligă pe nimeni , (tot din iubire), să-L iubească. De aceea unii dintre noi Îl neagă toată viaţa şi doresc ca în viaţa viitoare să fie alături de el însă asta e imposibil. Şi ce anume ar trebui să facem pentru a ne arăta dragostea faţă de Dumnezeu ? Nu putem să afirmăm că îl Iubim pe Dumnezeu atâta timp cât ne urâm semenii.Este necesar să ne iubim mai întâi aproapele şi abia mai apoi o sa ajungem la dragostea de Dumnezeu, pentru că El nu este ceva palpabil. După ce eşti împăcat cu toată lumea, trebuie să te rogi, iar rugaciunea trebuie să fie personalizată, şi din inimă, pentru că rugăciunea este vorbirea cu Dumnezeu, iar El vrea să vorbească cu noi. În rugăciune este bine ca mai întâi să mulţumim, şi apoi să cerem. Cel mai bine vorbeşti cu Dumnezeu în casa Sa, în Biserică, pentru că rugăciunea Bisericii este mult mai puternică decât cea personală, căci aşa ne spune Domnul: Unde sunt două persoane adunate în numele Lui este şi el între ei.. E nevoie de mai multă dragoste de Dumnezeu.

Schimba-ti viata, modul de gandire si stilul si vei fi fericit

Schimba-ti modul de gandire, viata, stilul si alege sa traiesti viata pe care ti-o doresti, si vei fi fericit. Fa acest mic pas si totul se va schimba in jurul tau. Este extraordinar cat de frumoasa poate fi viata pentru cei care stiu sa o traiasca.

Multi dintre noi traiesc o viata care pare sa fie asa cum ne-o dorim si totusi nu suntem fericiti. Dupa cateva discutii cu cei de aici, cateva carti citite si cateva filme vazute, vreau sa va recomand trei filme, care promit sa va schimbe viata, modul de gandire si stilul in care va traiti viata in fiecare zi. Asta se va intampla bineinteles doar cu cei care cred cu adevarat ca isi pot schimba viata, si ca in mainile lor sta toata puterea de a face orice isi doresc, cum isi doresc.

Nu doresc sa contest existenta lui Dumnezeu, asa ca va rog sa nu intelegeti gresit, tot ceea ce incerc sa fac este sa "ofer", sa fac un fel de cadou spiritual celor care stiu sa aprecieze filme ca acestea, si de asemenea mult mai importante sunt ideile continute si discutate in aceste filme.

Apa - Un documentar superb, subtitrat in limba romana. Multumesc celor care mi l-au recomandat, il recomand si eu mai departe

Codul lui Moise - Un Cod Care poate Elibera Toata Omenirea- un alt documentar superb subtitrat in limba romana

Secretul - din pacate acest film nu exista gratuit pe net, dar daca il voi gasi, il voi pune aici, alaturi de celelalte doua. Totusi va recomand sa il vedeti daca aveti posibilitatea. Atasez totusi o secventa, pentru cei curiosi.

Despre "religia" mea sau cum e o prostie sa fi crestin indoctrinat

Stiu ca am sa-mi atrag o serie de bile negre, ca o sa credeti ca e varsta cea care ma impinge sa spun ce am sa spun, ca nu stiu despre ce vorbesc. Sa ma explic mai intai. E posibil ca varsta sa vorbeasca, nu zic nu, dar ma indoiesc ca e doar asta.
Am trecut de mult de varsta teribilismului, am avut destul timp sa ma gandesc la asta, am avut cateva din experientele "care te schimba". Am studiat problema, m-am pus pe citit Bibia dar n-am terminat, am fost la studiu biblic dar m-am lasat si de ala. Am studiat problema la facultate, cu un profesor extraordinar, foarte credincios de altfel.N-am gasit un raspuns clar dar am gasit unele raspunsuri.
Nu cred in Dumnezeul crestin, nu cred in Biblie, nu cred ca o sa ajung in iad daca beau in postul Craciunului, nu cred in posturi. Cred totusi in oameni buni.
Religia a inceput bine, ca mai toate lucrurile care iau amploare si dainuie in timp. Religia ar fi trebuit sa faca oamenii ma buni, invataturile sa fie pur si simplu povete. S-a ajuns la cu totul altceva. E o prostie sa crezi in Dumnezeul
care nu ma lasa pe mine sa intru in biserica fiindca am menstruatie, e o prostie sa tin post daca nu simt nevoia, sa raman virgina fiindca asa se cade, sa ma duc la biserica si sa-i dau bani unui popa care sa-mi dea cu mir pe frunte.
Datinile astea nu fac altceva decat sa imbrace in praf un lucru frumos. Sa fi crestin nu inseamna sa postesti, inseamna sa fi un om bun.
Era o povata de-a lui Puric pe tema asta. Nu o povata cat o povestioara, am uitat acum exact cum suna, dar am sa fac un post separat pentru asta.
Dumnezeul crestin e o copie a mitologiei. Dumnezeul crestin e iporit, in situatia in care credem ca o sa ajungem in iad daca nu ne inchinam Lui.
Biblia e o carte de povete, scrisa de oameni sub forma metaforica. Nimic mai mult. Sunt cei ce uita asta si iau Biblia ca pe Cartea lui Dumnezeu, ca o istorie a Lui. Pai, daca e sa o luam asa....am pus-o. Fiindca Dumnezeul ala din Biblie face pariuri cu vietile oamenilor, doar ca sa-si arate muschii (da, e cartea lui Iov. O sa spuneti ca n-am inteles eu bine...)
Dumnezeul ala nu se oboseste (fiind atotputernic) sa salveze oamenii buni si ii ineaca pe toti.
Fiindca n-am cum sa cred astea am sa deduc urmatoarele: Biblia e o carte simbolica. Buun, pana aici toate bune si frumoase. Din ea trebuie sa invatam sa fim oameni buni, sa ne iubim aproapele, sa nu facem rau...adica trebuie sa invatam cate ceva despre etica. Pai si atunci ce-i cu toate prostiile care si-au varat coada in treaba asta?
A fi crestin e o chestie spirituala, tine de fiecare individ in parte. Fiecare are un Dumnezeu al lui, fiecare se inchina unui alt Dumnezeu. Si atunci ce-i cu impartirea asta? Crestin ortodox, catolic, protestant, budist sau mai stiu eu ce martor... Tocmai impartirea la modul asta distruge religia. Cui ii pasa daca te inchini unui D-zeu cu Duh Sfant si un copil pe nume Iisus sau unui Dumnezeu cu cap de elefant? Atata timp cat esti un om bun, moral
nu vad de ce ar conta. Dar conteaza, se pare. Sunt atatea razboaie care sa ateste asta. Si milioane de mici conflicte pe teme religioase.
Am facut o varza din postul asta, stiu. Am sa-mi pun ideile in ordine si am sa revin. Pana una alta, draga Simion, cu parere de rau iti spun urmatoarele: nu exista religie sau crestinism in adevaratul sens al cuvantului, exista oameni care cred. Tu esti unul din cei care cred fara sa-si puna intrebari. Cauta si vei gasi, intreaba si ti se va raspunde.
Am spus despre mine la un moment dat ca nu-s nici atee dar nici nu cred in Dumnezeu. Nu sunt atee fiindca imi place sa cred ca exista o entitate pe o treapta mai sus decat mine, fara asta mi-ar fi frica. Nu-mi place sa cred ca eu sunt punctul cel ai inalt al existentei. Eu ca si om, nu persoana.
Nu cred in Dumnezeu fiindca ideea de religie a suferi transformari odiaose de-a lungul timpului si a ajuns sa fie mai mult monstru decat idee morala.

Sa nu-ti faci chip cioplit, sa nu ai alt Dumnezeu inafara de Mine

Unii au nevoie de dovezi ca sa creada. Altii incearca sa le produca (A se vedea preotii care fac pietre sa planga cu lacrimi de sange, icoane care nush ce mai fac etc.) Dumnezeu a zis parca: "Sa nu-ti faci chip cioplit, si sa nu ai alt Dumnezeu inafara de Mine" pare-mi-se.. nu ?

Si-atunci veniti si credeti in orice chestie. Faptul ca din apa ies aburi nu e magic ? Nu e extraordinar ? Faptul ca apa e lichida si curge nu e o minue ? Oare in fum si in aburi nu sunt niste ingeri mici ?

Popa ala merita sa se spanzure si sa-si dea demisia din parohie si sa nu mai aiba treaba cu religia. Dumnezeu exista pt cei care cred in El. Si exista si pentru cei care Ii contesta existenta. Dar nu mi se pare normal sa credem orice vedem, si sa supunem orice chestie dovezii, si dovedirii. Unele lucruri nu pot fi demonstrate. Altele nu ar trebui scormonite.

Capul ala de diavol care se vedea in filmele din 11 septembrie nu e cumva un diavol care a venit sa ia sufletele celor morti in cladire ? Cei care sustin idei de genu asta, mi se par putin deplasati.

Nu zic ca nu cred in lumina de la capatul tunelului sau etc. Dar nu ma pot baza pe niste relatari facute de niste morti clinici, la care creieru era praf in acele momente, si plus de asta nu avem cum sa dovedim ca nu a fost imaginatia lor, deoarece exista ideea de lumina si viata de apoi in subconstientul lor. Ca sa dovedesti si ca sa poti lua aceste relatari drept bune, ar trebui sa intre in moarte clinica o persoana care nu are in subconstient ideea de religie, sau alte idei asemanatoare. Abia atunci ai putea sa zici ca in proportie de 20% te poti baza pe ceea ce zice acea persoana cand se "trezeste".

INGERI FILMATI

Au fost filmati doi ingeri care ridica sufletul unui copil
Preotul rus Igor Shvedov filma cu telefonul mobil in mod cu totul si cu totul accidental casa in care tocmai savarsise prima slujba de inmormantare a unui copil. Surpriza de proportii a aparut in momentul in care, odata ajuns acasa, a revizionat imaginile. Pe ecranul telefonului mobil au aparut ceea ce la prima vedere par a fi siluetele luminoase a doua entitati necunoscute, cel mai probabil ingeri, care ridica la ceruri sufletul copilului decedat al carui trup se afla inca in casa. Totul s-a intamplat inainte de pornirea cortegiului funerar spre biserica si cimitir. Intregul eveniment straniu a avut loc in orasul Semipalatinsk din Kazahstan.

sursa: descopera.ro

GANDESC, DECI AM MANCAT.

Buni carnatii? Buna si piftia? Dar sarmalele? Dar salata de boeuf? Bune? Hm? Ati scapat de indigestie? Hai ca mai e Sf. Ion si gata cu isteria sarbatorilor! Incerc sa va ofer un digestiv mental. Face bine dupa exces. Hai ca merge! Ia amintiti-va cum arata lucrurile pe dos! Isus a trebuit sa se intoarca dupa patruzeci de zile din desert. Postul negru impins la limita duce la entropie, dezagregare fizica.

Viata este cheia pentru fericire, cale si adevar. Fara ea totul se goleste de continut si se asterne tacerea... Binele si raul, frumosul si uratul, Dumnezeu si Fiara isi pierd sensul fara o minte umana care sa le observe si sa le valorizeze. Nelinistea noastra rezida in nevoia disperata de a vedea, simti, auzi, gandi si dincolo de moarte. Frica si nesiguranta existentei vietii vesnice personale ne arunca cu disperare in tot felul de teorii. Credintele personale sau colective sunt atat de diferite, caile, adevarurile si fericirile atat de pestrite si elucubrante, incat ma indoiesc de orisice fel de credinta, inclusiv de a mea. Fiecare capata certitudini subiective pentru credinta sa subiectiva. Tuturor ne-ar placea sa ne stim mantuiti... Ramanem in continuare captivi intr-o singura viata sau intr-un ciclu de vieti sau in viata vesnica, numai El poate sa stie. Daca ar surveni un cataclism nuclear sau cosmic, mostenitorii Pamantului vor putea fi intr-un caz fericit, cateva bacterii.

Ca sa ma autoparafrazez, va spun: "vom muri si vom vedea". 

Moș Crăciun

Pentru că este sezonul lui Moș Crăciun, când fiecare are cel puțin o dorință de îndeplinit, m-am gândit să vă duc pașii către blogul unui tânăr izraelian.

Printr-un cont de Twitter puteți trimite mesaje către Dumnezeu. Acest tânăr le tipărește pe bucățele de hârtie și, pentru voi, le pune în Zidul Plângerii. Întreprinderea lui a fost foarte mediatizată din Europa până în America Latină și cea de Nord.

Dacă vreți, puteți, de asemenea, dona pentru întreținerea acțiunii lui. Vă dați seama, sunt cheltuieli: hârtie, tuș, deplasare ... doar așa puteți sprijini efortul lui pentru ca gândurile celor mulți să ajungă în acel locaș sfânt.

A întâmpinat și critici, se pare că, încă, Dumnezeu nu este considerat de către unii pentru toți.

Cum ziua nașterii Domnului se apropie, mă gândesc că puteți fi cât de aproape de El și de locul unde s-a născut, chiar dacă numai printr-un bilețel.

Vă pun un link pentru blogul lui unde veți vedea o înregistrare drăguță și afla detalii despre cum dorințele voastre, mesajele către cei de sus pot ajunge la Zidul Plângerii.

http://www.tweetyourprayers.info/2009/12/i-think-i-have-a-competitor/

Pentru Ei... cei care in decembrie '89 au plecat dintre noi

Rugăciune


Tatăl nostru carele eşti în ceruri
coboară, de eşti, pe pământ
şi opreşte viforul morţii
şi fă din căşti pălării
şi mângâie feţele morţilor
păstrându-i în viaţă pe vii
şi stai printre noi de ni-eşti tată,
din sângele scurs făcând vin
şi fă din oricare armată
alaiuri civile.

(Eugen Jebeleanu)



V-as ruga prieteneste daca voiti a transmite Rugaciunea pe blogurile voastre sau sa o recomandati altora (fara linkuri de trimitere), pentru ca memoria Lor sa dainuie, sa lumineze in aceste zile precum flacara unei lumanari. Multumesc!

Demisionez din postura de adult!

Am observat ca se poarta poeziile pe acest blog asa ca m-am gandit sa vin si eu cu o poezie in care ma regasesc si cred ca o sa placa multora. poezia e scrisa de Radu Iftinoiu
 si se intituleaza Demisie. Eu unul vreau sa fiu din nou copil insa doar copil cu sufletul. Stiu ca aceasta se poate realiza insa nu cu putin efort. Daca va place poezia puteti vizita situl domnului Iftinoiu la adresa www.popasduhovnicesc.ro pentru a citi mai multe.

Subsemnatul Dan Stresatu, vă aduc la cunoştinţă
O intenţie mai veche, o teribilă dorinţă,
De a-mi da, irevocabil, azi, demisia deplin
Din menirea şi din rangul de adult, ce îl deţin

Funcţia pe care astăzi subsemnatul o ocupă,
Mi se pare prea stresantă, vrednică de prima grupă;
De când sunt adult, spun sincer, nu mai am în suflet tihnă,
Nu mai am nici timp, nici pace, nici astâmpăr, nici odihnă.

După ce analizat-am cum mă aflu de o vreme,
Situaţia stresantă, nesfârşitele probleme,
Ce mi le oferă zilnic împovărătorul rang,
Hotărât sunt ca dintr-însul eu acum să mă retrag

Şi voiesc, cu insistenţă, să preiau, dar mintenaş,
Atribuţiile simple ale unui copilaş,
Ce le-ndeplineam odată cu atâta iscusinţă
Şi la care renunţat-am cu prea multă uşurinţă.

Vreau să desenez cu creta colorată, iar, pe stradă,
Sau să fac pe ulicioară un om mare de zăpadă;
Să nu-mi pese de adulţii care trec în mare grabă
Spre serviciu, sau spre piaţă, sau spre altă nouă treabă.

Vreau să merg cu trotineta "tituind" pe trotuare
Şi să nu mai stau în trafic enervat la semafoare;
Să nu mă intereseze, pentru anul următor,
Cât mai e asigurarea pentru vechiul meu motor;

Vreau să cred că,-n toată lumea, bombonelele Tic-tac
Sunt mai bune decât banii, care n-au pe dânşii mac;
Vreau să cred, precum odată, că e totul gratuit
Sau că nu-i mai scump eclerul decât băţul de chibrit.

Vreau să stau întins la umbra unui arbore stufos
Cu-n pahar de suc în mână, stând pe spate tacticos;
Să privesc la norii care nu voiesc să se oprească
Şi să-ntreb: De ce adulţii nu au timp să îi privească?

Vreau să mă întorc la vremea, când mă bucuram de viaţă
Şi-i sorbeam cu lăcomie minunata ei dulceaţă,
Când a mamei voce caldă mă chema de pe maidane
Să vin repede la masă, fără să mă plâng de foame.

M-am maturizat cam iute, m-a trezit de-odată mare;
Cred că e, cu siguranţă, un abuz şi-mi cer iertare!
Am ajuns să aflu, iată, de războaie şi de drame,
De justiţie coruptă, de copii murind de foame;

Am aflat de vrajbă, ură, prostituţie, avorturi,
Şi de mame criminale, de partaje şi divorţuri,
De ciudata şi parşiva educaţie atee,
De căsătorii de probă şi de droguri în licee;

Am aflat că sunt biserici, ce au clerici cam ciudaţi,
Unde se oficiază cununii între bărbaţi.
Am aflat că sunt în lume oameni fără Dumnezeu,
Ce-şi pun coarne, şi pecete, şi se-nchină celui rău.

Vreau să mă întorc la vremea, când făceam cu grijă tema
Şi la orice disciplină singur rezolvam problema;
Când citeam cu sârguinţă, zilnic, lecţiile toate
Şi nu aşteptam ca net-ul să îmi facă referate;

Vreau s-aud un cor de strană, să privesc trecând fanfare,
Şi nu televiziunea cu emisiuni bizare.
Nu mai vreau nici ştiri cu bombe, terorişti, scumpiri, reclame,
Violenţă, desfrânare şi căderi de avioane.

Vreau să mă întorc la vremea, când, copiii, din tot satul,
Nu ştiau ce este moda, nu ştiau ce e păcatul;
Când mămicile, în taină, le citeau din Sfânta Carte
Şi nu-şi adormeau copiii cu desene animate.

Vreau să cred din nou că omul e creat de Dumnezeu,
Cum m-a învăţat mămica, nu profesorul ateu;
Vreau să cred din nou că Moşul îmi aduce jucării,
Şi nu tata, cum aflat-am, mai târziu, de la copii.

Vă asigur că în cazul când voi fi, de-un oarecare,
Întrebat: Ce te vei face, când vei fi, copile, mare?
N-am să mă mai bâlbâi iară, încurcat, timid, umil,
Ci voi spune cu tărie: Vreau să fiu mereu copil!

Aşadar, vă spun din suflet, că vreau să retrogradez!
Şi-aţi aflat ce argumente am să demisionez
Din copleşitoarea treaptă de adult, ce o ocup
De atâţia ani în care, zilnic, am strigat heirup.

Ştiu că nu e cu putinţă să retrogradez total,
Să devin copil la suflet şi trupeşte, integral,
Însă fără doar şi poate, vreau în orice chip şi stil,
Ca de-acuma înainte să am suflet de copil.

www.popasduhovnicesc.ro