“Ortodoxie sau moarte”: Violente intre calugari si politie pe Muntele Athos
Luni au avut loc mai multe incidente violente între călugării ultraconservatori de la mănăstirea Esfigmenude pe Muntele Athos şi forţele de ordine care au încercat să pună în practică un ordin de evacuare. Călugării, cunoscuţi pentru vederile lor tranşante în privinţa păstrării tradiţiei ortodoxe, s-au baricadat în lăcaşul sfânt vechi de peste 1.000 de ani şi au aruncat cu obiecte înspre cei care doreau să se apropie de porţi.
“Am aruncat cu obiectele pe care le-am avut la îndemână. Voi nu aţi fi reacţionat astfel dacă aţi fi fost alungaţi de acasă în acest mod, iar poliţia, prezentă, nu ar fi acţionat?”, a subliniat indignat purtătorul de cuvânt al călugărilor de la Esfigmenu, Iraklis Moraitis, intervievat de AFP.
“Fără îndoială, este pentru prima dată când se face uz de dispozitive incendiare pe Muntele Athos, este un caz care ţine de-acum de justiţie”, a reacţionat Aristos Karmiroglou, guvernatorul Muntelui Athos, republică monastică semiautonomă situată în nord-estul Greciei.
Aceste incidente se înscriu în cadrul unui conflict care persistă de mai mulţi ani între conducerea Muntelui Athos şi călugării de la Esfigmenu, rebeli faţă de ierarhie prin tradiţionalism şi radicalism antipapal. Numeroşi călugări au fost răniţi în cursul unor confruntări anterioare care s-au produs deja în mai multe rânduri.
În decembrie 2002 Patriarhia de Constantinopol a dispus evacuarea călugărilor de la Esfigmenu, decizie contestată în fața instanțelor elene. În noiembrie 2005 o curte de apel a constatat legalitatea deciziei Patriarhiei de Constantinopol. Evacuarea călugărilor este însă în curs.
Retraşi în Mănăstirea Esfigmenu, unde arborează un drapel negru pe care scrie “Ortodoxie sau moarte”, disidenţii, circa 100 la număr, ar trebui să lase locul unei noi comunităţi monastice, creată în urmă cu mai mulţi ani de către liderii “Muntelui Sfânt”.
Condusă de Arhimandritul Metodie, Mănăstirea Esfigmenu a trecut în disidenţă în urmă cu peste 40 de ani, în timpul primelor deschideri ale Patriarhatului ecumenic din Constantinopol în direcţia Bisericii de la Roma, considerată o erezie de către teologii conservatori ortodocşi. Mai precis, în anul 1972 călugării de la Esfigmenou au arborat drapele negre în semn de protest față de întâlnirea patriarhului Athenagoras I al Constantinopolului cu papa Paul al VI-lea, ocazie cu care cei doi au retras excomunicarea reciprocă pronunțată cu ocazia Marii Schisme din anul 1054. Încercarea actualului patriarh Bartolomeu I de a continua apropierea față de Biserica Catolică i-a determinat pe membrii obştii tradiţionaliste să nu-l mai pomenească pe înaltul ierarh la slujbe și în cele din urmă să nu-i mai recunoască autoritatea, ceea ce a dus la excomunicarea lor. Sursa: FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu