Deosebire..

-”Aceia a căror judecată s-a deprins… sa deosebească binele şi răul” (Evrei 5:14)-

Biblia spune că cei maturi spiritual “s-au deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul”. Să observăm că nu se spune că îşi folosesc capul; se spune că s-au deprins prin între­buinţare să aibă discernământ. Cuvântul “prin întrebuinţare” înseamnă să te antrenezi ca un bodybuilder care îşi dezvoltă muşchii. Pentru a avea un discernământ corect, trebuie:

1) Să pe­treci timp meditând la Scriptură;

2) Să armonizezi ceea ce crezi că-ţi spune Dumnezeu cu ceea ce spune El în Cuvântul Lui;

3) Să respecţi şi să asculţi de condiţiile care însoţesc promisiunile Lui. Versetul “aceia a căror judecată s-a deprins prin întrebuinţare…” înseamnă că trebuie să exersezi, să fii dispus să înveţi din propriile greşeli şi să creşti în acest domeniu.

Când vine vorba să ştii ce este bine şi ce nu, Duhul este ca o busolă lăuntrică; te poate ghida corect când mintea ta nu ştie încotro să meargă. Unele lucruri pe care le-ai abandonat fiindcă erau presimţiri sau intuiţii erau de fapt Duhul lui Dumnezeu care încerca să-ţi transmită răspun­sul. Dar tu ai continuat să-l respingi pentru că nu suna “rezonabil”. Ai nevoie de credinţă pentru a funcţiona pe acest tărâm. Nu vei avea un discernământ adevărat atâta vreme cât te laşi guver­nat de raţiune. Raţiunea este un produs al minţii; discernământul este un produs al Duhului. Mintea ta nu poate cuprinde lucrurile spirituale. Aşa că atunci când Duhul îţi aduce înainte dis­cernământul, iar mintea ta începe să aibă îndoieli, nu vei progresa niciodată. “Omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului” (1 Corinteni 2:14). Dumnezeu spune: “Eu am plănuit şi Eu voi înfăp­tui” (Isaia 46:11). Dumnezeu are un plan cu viaţa ta. Pentru a-l urma, ai nevoie de discernământ!