KOSOVO intentioneaza sa trimita trupe de mentinere a pacii in Libia si Afganistan
Autorităţile din provincia separatistă Kosovo intenţionează să trimită trupe de menţinere a păcii în diverse zone de conflict, după ce SUA au anunţat că susţin aderarea statului artificial la UE şi NATO. Fondată în 2008, Forţa de Securitate a Kosovo (KSF) nu are statut oficial de armată şi se ocupă în prezent de operaţiuni de protecţie civilă şi asistă autorităţile în răspunsul la dezastre naturale şi la alte urgenţe. Anul acesta însă KSF va fi supusă unei restructurări iniţiate de guvern care va include viitoarea participare la misiunile străine de menţinere a păcii. Serbia nu recunoaşte “armata” kosovară, KSF fiind calificată de oficialităţile de la Belgrad chiar din ziua fondării drept o entitate ilegală şi paramilitară care doar a luat locul organizaţiei teroriste Armata de Eliberare din Kosovo (UCK).
“Posibilitatea ca KSF să se angajeze în misiuni umanitare şi de menţinere a păcii este mare, întrucât SUA şi celelalte ţări NATO au cerut participarea“, a declarat pentru Southeast European Times directorul de informaţii publice la Ministerul KSF, Ibrahim Shala.
Înainte de a avea loc vreo misiune în străinătate, guvernul trebuie însă să adopte o nouă legislaţie cu privire la această chestiune. “KSF lucrează la proiectul de lege şi la documentaţia însoţitoare pentru a permite participarea la misiunile de menţinere a păcii, în cooperare cu ţările NATO şi cu prietenii noştri internaţionali”, a adăugat acesta. În plus, oficialul kosovar a adăugat că un pluton de 30 de soldaţi a fost trimis deja în Turcia pentru instruire.
Dintre statele din regiune, Albania şi Macedonia au trupe în Afganistan, iar Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina au trimis trupe în Afganistan şi Africa şi au participat la invazia condusă de SUA din Irak. Serbia, în baza poziţiei sale neutre, nu participă la misiunile conduse de NATO, dar are forţe de menţinere a păcii în Africa, în cadrul ONU şi UE.
“NATO este angajat în Libia şi Afganistan, iar Kosovo va fi invitat în aceste ţări. Libienii şi-au exprimat deja dorinţa de a coopera cu KSF datorită similarităţilor din structurile de securitate post-conflict. Libia din epoca Gaddafi a fost un partener militar apropiat al Serbiei şi acum doreşte să dezvolte legături mai strânse cu Kosovo, ceea ce arată cât de mult s-au schimbat relaţiile”, consideră Berat Bejtullahu, de la Centrul pentru Cercetarea şi Soluţionarea Conflictului din Pristina.
Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.
În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu