Legenda Lepa Brena si fenomenul de manelizare in Romania (VIDEO)
Lepa Brena a fost un fenomen bănățean în anii 80, care după Revoluție, avea să fie cunoscut în întreaga țara, dar în limba română, prin așa zisele manele. Lepa Brena revine la Timișoara după 28 de ani. Cântăreața Lepa Brena, care va reveni pentru un concert la Timișoara după 28 de ani, este fără îndoială o legendă a muzicii din spațiul ex-iugoslav și din Balcani. Muzica ei i-a fascinat rapid și pe cei care trăiau în regiunea Banatului istoric, în anii 80, având în vedere că una din supapele celor din Vest erau tocmai posturile de televiziune și de radio sârbești.
În acele vremuri, de Lepa Brena nu au auzit nici moldovenii, nici bucureștenii și nici ardelenii. Era un fenomen bănățean, care după Revoluție, avea să fie cunoscută în întreaga țara, în limba română, prin așa zisele manele. La început, acest gen a fost eminamente o copie a muzicii sârbești, în special de la cea mai cunoscuta cântăreață de la vecini, Lepa Brena.
“Genul de muzică abordat de Lepa Brena a fost în anii 80 ceva nou și pentru Iugoslavia. A prins din ce în ce mai bine și în Banat, nu și în restul țării. Influența muzicii disco-folk din fosta Iugoslavie a fost covârșitoare pentru dezvoltarea, sau mai exact pentru involuția muzicii românești de mai târziu. Multe dintre manele de astăzi sunt piese sârbești, iugoslave mai bine zis, cărora li s-a aplicat un text românesc”, a spus Bogdan Puriș, unul din cei mai cunoscuți redactori muzicali de la Radio Timișoara.“Ritmul intră în genomul unei populații”
La conferința de presă de săptămâna trecută, susținută la Timișoara, Lepa Brena a declarat că știe că i se preiau piesele și în România, dar nu a fost deranjată de acest lucru.
“Lepa Brena este bosniacă. Ea vine dintr-un spațiu multicultural, unde au trăit mulți musulmani. Ea se numește Fahreta, tatăl ei este Abid, mama Ifeta, sora Facheta, iar fratele Faruk. Asta mă duce cu gândul la anumite influențe. Această muzică o găsim și în Bulgaria, Grecia sau Turcia. Este de sorginte asiatică venită prin intermediul ocupărilor otomane, care a existat în pensinula balcanică și în anumite părți din actuala Românie. După ce sute de ani auzi un anumit sunet, o anumită ritmicitate, muzicalitate, ea intră în genomul poplației respective. A fost ușot să prindă și la poplația română”, a mai declarat Bogdan Puriș.
Lepa Brena este deschizătoare de drumuri, alături de Miroslav Ilici, în muzica ușoară din fosta Iugoslavia. Ei au transformat muzica populară tradițională într-un nou gen. Au adus și o nouă modă în care cântăreții au renunțat la portul popular și au îmbrăcat haine de staruri. Lepa Brena a devenit cea mai bine vândută artistă din Balcani. De la debutul ei din 1982, a vândut peste 30 de milioane de discuri.
“La ei muzica a avut o primă transformare în anii 60 prin apariția folclorului nou, care a fost orientat mai spre muzica ușoară. Când a intervenit muzica orientală a devenit disco-folk, turbo-folk și așa mai departe. Disco-folk este o îngemănare între sunete orientale și sunete populare”, a mai spus Puriș.
Au și alții maneliștii lor
Bogdan Puriș susține că fenomenul de manelizare nu este unul specific doar României, însă niciunde nu este difuzată această muzică adresată unei anumite pături sociale. “În fiecare țară unde am mers, am întâlnit acest gen de muzică. Am studiat treaba asta. Există anumită muzică care se adresează unei anumite catogrii populare. De fapt, fiecare muzică își are categoria de ascultător… În Ungaria este “mulatos”, pe care nu o auzi pe posturile de radio, în Germania, “slager” nu se dă pe posturile comerciale, în Serbia pe posturile serioase nu o să auzi niciodată turbo-folk.
Și nu că nu ar avea foarte mulți fani. Dar nici la noi nu auzi manele pe posturile publice, nici pe cele private. E o muzică de petrecere, care abordează aceleași tematici. Pe măsură ce te civilizezi, asiguri hrana și perpetuarea speciei, pe măsură ce abstractizezi anumite lucrui, și muzica devine alta. Pentru această pătură socială, care este consistentă până la urmă, este foarte importantă muzica asta. În rândul acestei categori de populație e bine să arăți ce ai. Ei asta au, obiectele…”, a mai declarat Bogdan Puriș.
Cunoscutul critic muzical de la Radio Timișoara a fost impresionat de prestanța cântăreței Lepa Brena, la conferința de presă de la Timișoara.
“Lepa Brena e o doamnă, din toate punctele de vedere. Ținuta, prestanța, modul în care a vorbit, modul în care a răspuns la anumite întrebări la care altul nu ar fi vrut să răspundă. Ba chiar a fost invitată de un jurnalist să cânte. A întrebat ce piesă și a cântat o strofă”, a mai spus Puriș.
Cine o mai știe pe Lepa Brena?
Lepa Brena este fără îndoială o legendă a muzicii balcanice, însă întrebarea este dacă aceasta va mai avea pe 15 iunie succesul de acum 28 de ani, când pe stadionul 1 mai au fost peste 50.000 de spectatori.
“Sunt mulți tineri pentru care numele Lepa Brena duce mai de grabă la numele unui local de tristă amintire, decât la cea a solistei. Sigur dăiunuie legenda. Dar dacă ar fi să faci un sondaj pe stradă, la liceeni, la studenți, probabil că puțini ar fi în stare să enumere două piese cântare de Lepa Brena. Această legendă e urșor de construit. Ea e legendară în spațiul ex-iugoslav. Dar trebe să te gândești pentru cine vorbești”, a explicat Bogdan Puriș, care este unul din cei mai mari colecționari de viniluri din România, cu peste 8.000 de discuri. De Ștefan Both – Adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu