“Acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus” (Filipeni 3:8) -
Mulţi dintre noi alergăm de la un lucru la altul, mânaţi de nevoia noastră de realizare, şi totuşi ne simţim neîmpliniţi sau nu vedem valoarea pe care o avem în ochii lui Dumnezeu. împlinirea de durată nu vine din atingerea unui alt scop sau a unui alt termen limită. Pavel a scris o mare parte din Noul Testament, a predicat la lideri ai lumii şi a zidit biserica şi totuşi strigătul inimii lui a fost “să-L cunosc (să fiu într-o relaţie intimă cu El, v. 10). Până când Dumnezeu nu te afirmă, lauda oamenilor va pătrunde în continuare într-o inimă crăpată. Odată ce entuziasmul realizării a pierit, trebuie să existe ceva mai mult în viaţă decât îndeplinirea unui alt obiectiv. Provocarea noastră este să ne ocupăm de dependenţa noastră de aprobare (da, dependenţă!) Întorcându-ne la Dumnezeu pentru a ne găsi singura aprobare adevărată care ne poate mulţumi cu adevărat-aprobarea Lui. Pavel s-a străduit mult, dar a făcut-o dintr-un singur motiv: “Lucrăm … pentru a putea fi acceptaţi de El”.
Întreabă-te: “De ce fac ceea ce fac? Pentru cine o fac?” Răspunsurile tale vor fi relevante. Ce te face să crezi că poţi împlini planul lui Dumnezeu pentru viaţa ta fără a cheltui timpul şi efortul necesar pentru a zidi o relaţie cu El? Fără un foc proaspăt în sufletul tău te vei stinge. O altă scrisoare de recomandare şi un alt trofeu nu te va împlini. Numai Dumnezeu poate reface ceea ce toată strădania ta a epuizat. Dumnezeu nu îţi va cere niciodată să faci ceva ce înlocuieşte ceea ce numai prezenţa Lui poate face. În prezenţa Lui, coroanele îşi pierd luciul, iar distincţiile omeneşti sunt lipsite de sens (Apocalipsa 4:10-11). Poţi renunţa la toate fără să pierzi nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu