Cuptorul aprins

- “Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins … Şi chiar de nu ne va scoate…” (Daniel 3:17 18)-

In faţa cuptorului aprins, cei trei tineri iudei au refuzat să-şi compromită credinţa sau să-şi schimbe comportamentul. Ei i-au spus împăratului: “Dumnezeul nostru … poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi”. Prin aceste cuvinte “chiar de nu ne va scoate” ei au urcat o treaptă în credinţa lor. Ei ştiau că Dumnezeu poate împiedica lucrul acesta, dar nu şi că planul Lui necesita acest lucru în acea situaţie anume. Dar ei au preferat să moară decât să-L nege sau să-L dezamăgească. Trebuie să înţelegi un lucru: Dumnezeu te poate scoate din situ­aţia în care te găseşti sau te poate duce prin ea. Când te lasă acolo mai mult decât ţi-ar plăcea să stai, El îţi dezvoltă credinţa.

Credinţa formată în cuptor este moartă faţă de îndoială şi oarbă la imposibilitate. Ea creşte prin norii ameninţători şi se sprijină pe Cel ce are toată puterea în cer şi pe pământ. Ea face ca împrejurările să fie suportabile şi viitorul să fie plin de speranţă. Credinţa din cuptor crede că dacă trebuie într-adevăr să treci prin foc, Dumnezeu va merge cu tine. Ascultă cuvintele unui împărat păgân care a fost martorul acestor lucruri: “eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului, şi nevătămaţi; şi chipul celui de-al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!” (Daniel 3:25). Credinţa din cuptor te face să fii la fel de liber în focul încercării cum erai în afara lui. Mai mult, când prietenii tăi îl văd pe Domnul acolo cu tine, lucrul acesta îi va convinge aşa cum nimic altceva nu o poate face.